Vladimir Putin se confruntă cu presiuni interne tot mai mari, în condițiile în care membri ai elitei ruse, printre care șeful Sberbank, Gherman Gref, și oligarhul Andrei Melnicenko, dau semne de nerăbdare fără precedent din cauza evoluției războiului și a problemelor economice provocate de atacurile ucrainene cu drone. Potrivit unor informații prezentate de Kyiv Post, reprezentanți ai elitei transferă miliarde de dolari în străinătate, pregătindu-se pentru o posibilă revoltă, ceea ce a determinat întărirea securității în jurul reședinței lui Putin de la Valdai.
Pe plan internațional, președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev i-a cerut public lui Putin să „înghețe” conflictul.
În același timp, principalul propagandist al Kremlinului, Vladimir Soloviov, a avut o intervenție alarmistă în direct, în care a recunoscut problemele grave provocate de lipsa sistemelor de interceptare a dronelor, a calificat drept o „greșeală uriașă” distrugerea unor cantități mari de muniție și echipamente militare înaintea invaziei și a vorbit despre evacuarea în masă a populației din regiunile ruse de frontieră către Orientul Îndepărtat.
Președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu o presiune internă fără precedent, în timp ce elitele de la Moscova devin tot mai nemulțumite de evoluția războiului și de degradarea economiei, potrivit publicațiilor The Sun și AOL.
Personalități importante din cercul apropiat al lui Putin și-ar transfera activele financiare în străinătate, pe fondul fisurilor apărute în interiorul Kremlinului și al temerilor privind o posibilă revoltă.
Gherman Gref, în vârstă de 62 de ani, directorul celei mai mari bănci din Rusia, Sberbank, și fost membru al echipei de conducere a lui Putin, ar fi cerut oprirea războiului din Ucraina, acuzând Kremlinul că distruge economia pentru a evita încheierea unui acord de pace umilitor.
Câteva săptămâni mai târziu, miliardarul Andrei Melnicenko, un important oligarh din industria îngrășămintelor, a făcut un apel public către Occident pentru sprijin economic, criticând implicit conducerea autoritară a lui Putin.
Analiștii susțin că este aproape fără precedent ca oficiali ruși de rang înalt să formuleze public asemenea solicitări.
Nemulțumirea tot mai mare ar fi provocată în principal de dorința elitelor de a-și proteja averile, după o campanie prelungită de atacuri ucrainene cu drone care a afectat grav infrastructura petrolieră a Rusiei și cea mai mare platformă de comerț electronic a țării, Wildberries. Atacurile au perturbat puternic comerțul și au provocat penurii de carburanți.
Potrivit lui Jason Smart, analist specializat în războiul din Ucraina, cei mai bogați oameni din Rusia au transferat în străinătate zeci de miliarde de dolari în ultimul an.
„Ei înțeleg că regimul lui Putin se află pe un teren foarte instabil. În acest moment, există o probabilitate foarte mare ca acesta să cadă”, a declarat Smart pentru The Sun, adăugând că unele facțiuni ale elitei se pregătesc pentru o Rusie post-Putin. „Asta înseamnă și că există un risc ridicat de violențe.”
Ca răspuns la instabilitatea tot mai mare, securitatea din jurul principalei reședințe folosite de Putin în timpul războiului, complexul fortificat de la Valdai, a fost întărită considerabil cu 27 de sisteme moderne de apărare antiaeriană.
În plus, Garda Națională a Rusiei, care numără aproximativ 400.000 de membri și se află direct în subordinea lui Putin, nu a Ministerului Apărării, a primit armament greu, inclusiv unități de tancuri. Analiștii consideră că măsura ar avea ca scop pregătirea forțelor pentru reprimarea unei eventuale revolte interne.
Critici internaționale și panică în rândul propagandiștilor
Fisurile din interiorul regimului apar în același timp cu reacțiile critice venite din partea aliaților tradiționali ai Rusiei.
În timpul unei întâlniri recente desfășurate la Omsk, în Rusia, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a spus lui Putin că a venit momentul ca războiul din Ucraina să fie „înghețat”. El a afirmat că „scopul” conflictului nu mai este clar și a pledat pentru revenirea la formula de negociere de la Istanbul.
John Foreman, fost atașat militar al Regatului Unit în Rusia, a apreciat că declarația lui Tokaev reprezintă un avertisment adresat lui Putin că Kazahstanul nu va accepta să fie intimidat. Poziția vine după ce recentele atacuri ucrainene asupra unui terminal petrolier de la Marea Neagră au obligat Kazahstanul să reducă cu mai mult de jumătate producția la principalul său zăcământ petrolier.
Îngrijorarea tot mai mare a ajuns și în presa de stat rusă. Vladimir Soloviov, unul dintre principalii propagandiști ai Kremlinului, a avut o intervenție tensionată în timpul unei emisiuni difuzate recent într-o zi de duminică, făcând mai multe mărturisiri despre situația războiului.
Recunoscând că „lucrurile sunt dificile”, Soloviov a vorbit despre necesitatea mutării a sute de mii de locuitori din zonele de frontieră, inclusiv din Kursk, Briansk, Belgorod și Crimeea, către Orientul Îndepărtat rus, Munții Ural și regiunile de pe Volga.
Soloviov a recunoscut că Rusia se confruntă cu o lipsă gravă de sisteme pentru interceptarea dronelor și a avertizat că rachetele balistice ucrainene ar urma să lovească în curând ținte aflate în adâncul teritoriului rus. El a afirmat că eliminarea unor cantități uriașe de muniție și echipamente militare în anii anteriori invaziei a fost o „greșeală uriașă”.
„Ne-am confruntat cu un nou tip de război”, a declarat Soloviov. „Pentru noi, acest război este destul de dificil, deoarece a existat un anumit moment în 2022 când a devenit brusc clar că doctrina militară pe care obișnuiau să o urmeze toate armatele lumii nu mai funcționează.”
În pofida nemulțumirii elitelor și a panicii manifestate la televiziunea de stat, Putin continuă să nege responsabilitatea pentru invazie. Într-un discurs adresat militarilor din Marina rusă, la Sankt Petersburg, liderul de la Kremlin a repetat versiunea potrivit căreia Moscova nu ar fi făcut decât să răspundă acțiunilor Kievului, susținut de Occident.
„Noi nu am început niciun război”, a susținut Putin. „Am început doar să răspundem acțiunilor militare, acestui război pe care actualul regim de la Kiev l-a declanșat cu sprijinul Occidentului.”
Editor : Ș.A.