Noua lege a salarizării din sectorul bugetar, unul dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin PNRR, a fost prezentată astăzi de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Proiectul a fost pus în transparență decizională și prevede un sistem unitar de salarizare pentru bugetari, plafonarea sporurilor și aplicarea integrală a noii grile de salarizare de la 1 ianuarie 2027, fără derogări pentru anumite categorii profesionale.
Proiectul de lege poate fi consultat aici (fișier în format .pdf).
„87 de sporuri vor fi eliminate. Zona de sporuri a devenit sport național”
ACTUALIZARE 18:05: Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că noua lege a salarizării va elimina 87 dintre cele 151 de sporuri existente în prezent și va limita sporurile la maximum 20% din salariul de bază.
„Pentru că era greu să intervenim pe salariul de bază, iar zona de sporuri a devenit sport național – sunt 151 de sporuri – prin acest proiect eliminăm 87 din aceste sporuri, deci o reducere de 57%. Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Vom limita sporurile la maximum 20% din salariul de bază. Avem cazuri individuale unde sporurile se duc și la 90%, dar media este de 30%. Pentru 44% dintre titulari salariile de bază nu compensează reducerea sporurilor. Lumea va rămâne cu venitul în plată și acele lucruri vor fi considerate niște plăți compensatorii individuale, dar acea plată nu este colectivă, ca să nu existe în instanță posibilitatea de interpretare ca echivalare. Restul de 56% din posturi vor avea creșteri de salarii. Propunerea este ca valoarea de referință să fie de 4.100 lei în 2027 și să ajungă la 4.793 lei până în 2031”, a spus ministrul interimar al Muncii.
El a explicat că veniturile aflate acum în plată vor fi menținute, inclusiv sporurile permanente.
„Răspunsul este cu tot cu sporuri, dar atenție, este o diferență între sporurile permanente și sporurile temporare. Dacă există un spor care în legislația, conform legii 153, era luat pentru că erau condiții și era un spor care era legat permanent de activitatea sa, acel lucru va fi luat în plată. Dacă discutăm de intenția, ca de exemplu în ultima lună de raportare, decembrie 2026, să faci ceea ce s-a făcut în trecut, adică dăm un bonus, un ceva, inventăm ceva ca să dăm în luna decembrie ceva, aplicarea legii și modul în care am scris-o este de natură să nu ia acel element artificial, temporar, de ultim moment în calcul”, a explicat ministul.
Pîslaru: „Pentru salariul meu de ministru, creșterea ar fi de 22%”
Întrebat despre majorările salariale pentru miniștri și parlamentari, ministrul a spus că grilele au fost construite printr-un sistem de echivalare a funcțiilor.
„Nu am așezat în acest proiect remunerația pentru vreo categorie cu mâna. A fost o echivalare de coeficienți și, practic, în grilă s-a plecat de la o raportare de funcții echivalente și în acea raportare de funcții echivalente au fost încadrați și demnitarii. Noi am inițiat o întrebare către Comisia Europeană dacă este posibil să înghețăm aplicarea grilelor pentru demnitari. În acest sens a fost trimisă o scrisoare către Comisia Europeană pentru a ne asigura că există această posibilitate, ca de exemplu în 2027-2028 să nu avem creșterile de salarii de demnitari sau să explorăm o creștere graduală cu înghețări parțiale”, a spus ministrul.
Întrebat direct cu cât i-ar crește salariul de ministru, Pîslaru a răspuns: „Pentru salariul meu de ministru, creșterea ar fi de 22% (…) o creștere de 2.500 de lei.”
Întrebat dacă noua lege se va aplica și instituțiilor precum ASF, ANCOM sau ANRE, ministrul a spus că proiectul preia excepțiile existente în actuala Lege 153, dar că subiectul va fi discutat în perioada dezbaterii publice.
„În acest moment există o dezbatere cu privire la exceptare sau preluare. Forma aceasta pe care o avem preia exceptările din legea 153. Eu însumi însă nu sunt convins de acest subiect și vă asigur că în aceste 3 săptămâni de dezbateri acest lucru va fi pus pe masă. Eu însumi, dacă nu îl aduce nimeni în discuție, îl voi pune pe masă”, a declarat acesta.
Dragoș Pîslaru: „Suntem în al 12-lea ceas pentru a îndeplini această reformă”
ACTUALIZARE 17:44 „Suntem în luna mai și cred că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea într-adevăr cum putem îndeplini această reformă foarte importantă. Sunt necesare două lucruri esențiale: primul lucru, că e nevoie să vedem ce ne permitem, și al doilea lucru, că e nevoie de acest acord politic cu privire la principii. Noi astăzi încercăm să reparăm o legislație de salarizare care a fost adoptată în 2017, Legea 153, care în esență nu era neapărat rea ca lege.
Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, după adoptarea Legii 153, este că pentru anumite familii ocupaționale s-au dat niște bani în plus, altele au rămas în urmă, iar diferențele au rămas majore pe același tip de poziție. Și am avut atunci o muncă eminamente tehnocrată de peste 8 luni de zile, cu peste 153 de ore în care am participat eu personal la negocieri și în care am ajuns la un proiect care avea un impact bugetar de 32 de miliarde pe 5 ani, exact ce spunea Ministerul Finanțelor în vremea respectivă că ne permitem. Și în luna noiembrie, când eram gata cu proiectul să-l trimitem în Parlament, sindicatele s-au întâlnit cu anumiți lideri politici și, practic, au decis că au 55 de miliarde disponibili. Și, practic, s-a făcut peste noapte un proiect de 55 care a devenit Legea 153.
E foarte important, încă o dată, să știm cât ne permitem să cheltuim. Vă readuc aminte ce au agreat partidele politice: de la 166 miliarde de lei, cât avem în prezent, să nu putem depăși 174 de miliarde de lei anul viitor. Deci 8 miliarde de lei care să fie bugetul pentru această reformă. Au agreat ideea centrală, pe care vreau să insist și să o repet: că salariile nu scad. Protecția veniturilor, ca principiu, clar. Niciun venit nu va scădea.
Au agreat încă un lucru care mi se pare foarte important: și anume că avem nevoie de o implementare unitară. Vom adopta întreaga lege deodată și într-un mod unitar, neexistând excepții sau lucruri care să se adopte separat de către familii ocupaționale.
Primul lucru, clar pentru orice legislație de salarizare, este principiul muncă de valoare egală, salarizare egală. Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziții care au același conținut de muncă și să fie remunerate diferit.
Al doilea lucru esențial este legat de predictibilitate și sustenabilitate. Trebuie să existe o legătură între cât îți permiți și angajamentele pe termen mediu legate de deficitul bugetar.
Reforma salarizării bugetare este o etapă-cheie din PNRR și are ca termen de implementare data de 1 iulie 2026. Nicio reducere de venit nu va fi aplicată angajaților din sistemul public, iar cheltuielile salariale totale din 2027 nu vor putea depăși nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, la prezentarea proiectului noii legi a salarizării.
ACTUALIZARE 17:15 Ministerul Muncii a publicat în transparență decizională proiectul noii legi a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, împreună cu grilele salariale și calendarul de implementare.
Proiectul cuprinde:
- introducerea unui sistem unitar de salarizare pentru toți bugetarii;
- salarii calculate pe baza unor coeficienți între 1 și 8;
- un raport de maximum 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem;
- introducerea a 12 grade salariale;
- stabilirea salariilor prin înmulțirea coeficientului cu o valoare de referință stabilită anual de Guvern;
- șase gradații de vechime pentru funcțiile de execuție;
- plafonarea sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor la maximum 20% din fondul de salarii al fiecărei instituții;
- introducerea premiilor de performanță pentru angajații cu rezultate deosebite;
- reguli noi privind evaluarea și ierarhizarea funcțiilor;
- obligația instituțiilor publice de a publica salariile și sporurile;
- reguli pentru salarizarea personalului din IT și securitate cibernetică din sistemul public;
- reîncadrarea personalului pe noile grile salariale la intrarea în vigoare a legii;
- menținerea unei diferențe salariale tranzitorii pentru angajații care ar pierde bani după recalculare;
- aplicarea integrală a legii de la 1 ianuarie 2027.
Vezi documentul aici.
Știrea inițială.
În paralel, premierul interimar Ilie Bolojan poartă discuții cu primarii din țară privind proiectele restante din PNRR și impactul reformelor asupra bugetelor locale.
Noua lege a salarizării prevede introducerea unui salariu de referință estimat între 4.100 și 4.300 de lei, pe baza căruia vor fi calculate toate veniturile din sistemul public, printr-un sistem de coeficienți.
Indemnizația președintelui României ar urma să fie raportată la coeficientul 8, în timp ce pentru premier, miniștri și celelalte categorii de angajați ai statului vor exista coeficienți diferențiați.
Unul dintre obiectivele majore ale reformei este eliminarea discrepanțelor salariale și limitarea sporurilor. Aproximativ 30 de sporuri ar urma să dispară, iar instituțiile publice vor avea un plafon clar privind totalul sporurilor care pot fi acordate, în funcție de propriul buget.
Potrivit acordului politic semnat de PSD, PNL, USR și UDMR, legea trebuie adoptată până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Administrația Prezidențială a transmis că reforma reprezintă o etapă esențială din PNRR, cu termen de implementare 1 iulie 2026.
Cele trei principii pe care se bazează reforma
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că reforma se bazează pe trei principii esențiale: protejarea veniturilor angajaților din sectorul public, sustenabilitate fiscală și aplicare integrală și predictibilă.
„Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi”, a transmis Ministerul Muncii.
În același timp, Executivul susține că cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în 2027 nu trebuie să depășească nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.
Reforma introduce și cinci piloni-cheie: o ierarhie echitabilă a funcțiilor în întreg sistemul public, o structură unică de grade salariale, limitarea și transparentizarea sporurilor, guvernanță comună între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor și respectarea țintelor fiscale asumate de România.
Sindicatele contestă proiectul
Guvernul motivează necesitatea reformei prin presiunea uriașă asupra bugetului public. În prezent, statul cheltuiește aproximativ 166 de miliarde de lei anual pentru salariile bugetarilor. În sistemul public sunt ocupate circa 1,28 milioane de posturi, cele mai multe fiind în sănătate, educație, administrație publică și apărare.
Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că eventualele creșteri salariale mai consistente vor putea fi susținute doar prin reducerea cheltuielilor publice și reorganizarea aparatului bugetar.
„Dacă se doresc corecții mai mari și reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice”, a declarat Bolojan.
Noua lege a salarizării este însă contestată deja de Sindicatul Național al Polițiștilor și al Personalului Contractual (SNPPC). Sindicaliștii cer amânarea proiectului până la aplicarea integrală a actualei Legi-cadru 153/2017 și avertizează că vor folosi toate mijloacele legale pentru a bloca noul sistem.
Potrivit SNPPC, noua formulă de salarizare bazată pe coeficienți și limitarea componentei variabile a veniturilor ar putea accentua problemele existente și ar comprima diferențele salariale dintre funcții.
Editor : A.D.
