Timp de aproape un secol, scorurile la testele de inteligență au crescut constant de la o generație la alta, fenomen cunoscut sub numele de „efectul Flynn”. În ultimii ani, însă, mai multe studii indică o tendință inversă: rezultatele la unele teste cognitive sunt în scădere. Cercetătorii încearcă să afle dacă oamenii devin într-adevăr mai puțin inteligenți sau dacă este vorba despre o schimbare a modului în care funcționează creierul într-o lume tot mai digitalizată, arată Science Alert.
Cu puțin peste un secol în urmă, testul de inteligență Binet a fost elaborat în Franța și introdus ulterior în Statele Unite, unde a fost administrat elevilor din școlile publice, medicilor și imigranților care ajungeau pe Insula Ellis.
Începând cu anii 1930, cercetătorii au observat că scorurile la testele de IQ creșteau constant. Fiecare nouă generație obținea rezultate ușor mai bune decât precedenta, iar pe parcursul secolului al XX-lea scorul mediu de inteligență a crescut cu aproximativ trei puncte pe deceniu, indiferent de testele sau metodele de evaluare utilizate.
Aceste creșteri, aparent modeste, s-au acumulat în timp. Astfel, persoane considerate excepțional de inteligente în generațiile anterioare ar fi fost evaluate doar puțin peste medie după standardele actuale.
Fenomenul a fost denumit „efectul Flynn”, după pedagogul James Flynn, care l-a descris într-un studiu publicat în 1984.
De ce au crescut scorurile IQ timp de decenii
Explicațiile propuse de cercetători au fost numeroase. Printre acestea se numără îmbunătățirea alimentației, reducerea numărului de copii din familie, accesul mai timpuriu la educație, expunerea la medii mai complexe și stimulative, precum și alți factori sociali și culturali. Au existat și ipoteze privind influența genetică, însă acestea sunt considerate puțin probabile, deoarece modificările genetice apar, în general, pe parcursul unui interval mult mai lung.
Creșterea IQ-ului a fost privită ca un indicator pozitiv, fiind asociată cu un nivel mai ridicat de educație, oportunități profesionale mai bune și chiar cu o speranță de viață mai mare.
Mulți specialiști se așteptau ca această tendință să continue, chiar dacă într-un ritm mai lent.
„Efectul Flynn invers”
În ultimele decenii, însă, cercetătorii au început să observe o schimbare. În mai multe state europene, rezultatele testelor standardizate au indicat o scădere a performanțelor cognitive, fenomen denumit „efectul Flynn invers”.
Pentru a verifica dacă aceeași tendință există și în Statele Unite, sociologul Elizabeth Dworak a ales această temă pentru lucrarea sa de master la Universitatea Northwestern.
Împreună cu colegii săi, ea a analizat rezultatele testelor cognitive a aproape 400.000 de adulți americani, colectate în perioada 2006–2018.
Cercetarea s-a bazat pe datele proiectului Synthetic Aperture Personality Assessment (SAPA), o platformă online care a adunat răspunsurile a peste un milion de participanți.
Din această bază de date au fost selectate 394.378 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 90 de ani, care au completat testele din cadrul International Cognitive Ability Resource (ICAR), un instrument open-source utilizat pentru evaluarea inteligenței.
În loc să analizeze doar un scor general de inteligență, cercetătorii au evaluat separat mai multe tipuri de abilități cognitive.
Printre acestea s-au numărat raționamentul matricial, care măsoară capacitatea de recunoaștere a tiparelor și rezolvarea problemelor abstracte, seriile de litere și cifre, utilizate pentru evaluarea raționamentului logic, testele de raționament verbal, bazate pe vocabular și cunoștințe generale, precum și testele de rotație tridimensională, care măsoară capacitatea de a manipula mental obiecte în spațiu.
Pe parcursul celor 13 ani analizați, cercetătorii au identificat dovezi care susțin existența unui efect Flynn invers. Rezultatele au surprins-o chiar și pe Elizabeth Dworak. „Am petrecut săptămâni întregi verificând din nou tot codul”, a declarat aceasta pentru revista New York.
„Credeam că am greșit undeva și că va trebui să amân depunerea lucrării. Dar apoi i-am arătat-o îndrumătorului meu, iar el mi-a spus: «Nu, calculele tale sunt corecte.»”
Nu toate abilitățile cognitive sunt în declin
Scorurile cognitive generale au înregistrat o scădere pe întreaga perioadă analizată. Tendința a fost observată în toate categoriile de vârstă, la toate nivelurile de educație și atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților.
Cele mai accentuate scăderi au fost identificate în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 22 de ani și al persoanelor cu un nivel mai redus de educație. Totuși, cercetătorii au constatat că evoluția diferă în funcție de tipul de abilitate analizată.
Scorurile la testele de raționament abstract și logic au scăzut în mod constant, în timp ce rezultatele la testele de raționament verbal au înregistrat modificări reduse, insuficiente pentru a confirma existența unui efect Flynn invers semnificativ.
În schimb, un domeniu a evoluat în direcția opusă. Rezultatele la testele de rotație tridimensională, care măsoară capacitatea de reprezentare spațială, s-au îmbunătățit pe parcursul studiului.
O ipoteză este că această evoluție ar putea fi influențată de utilizarea jocurilor video, care dezvoltă orientarea și percepția spațială.
Smartphone-ul, unul dintre suspecți
Tendințe similare au fost observate și în cazul altor teste standardizate. Scorurile medii la examenul ACT, utilizat în SUA pentru admiterea la facultate, au scăzut constant în ultimul deceniu, iar aceeași evoluție a fost înregistrată și în cazul testului SAT.
Declinul a început cu mult înainte ca inteligența artificială generativă să devină un instrument utilizat pe scară largă și chiar înainte de pandemia de COVID-19.
În schimb, perioada coincide cu răspândirea accelerată a smartphone-urilor, la sfârșitul anilor 2000. Editorialistul James Marriott, de la The Times, consideră că trecerea de la lectura pe suport tipărit la consumul de informații pe telefoanele mobile ar putea avea un rol important.
Potrivit acestuia, cărțile și textele tipărite obligă cititorul să urmărească un raționament logic și coerent, în timp ce platformele digitale favorizează un consum rapid și fragmentat al informației.
„Tiparul ne obligă să construim un raționament logic în jurul unui subiect”, a declarat Marriott într-un episod al podcastului UnHerd.
„Dacă prezinți un argument într-o carte, trebuie să te asiguri că acesta este coerent din punct de vedere logic. Nu poți pur și simplu să faci afirmații, așa cum se întâmplă adesea pe TikTok sau YouTube.”
Un fenomen încă insuficient înțeles
Autorii studiului subliniază însă că cercetarea nu poate explica de ce apar aceste schimbări.
Analiza s-a bazat pe comparații între grupuri diferite de participanți, și nu pe urmărirea acelorași persoane pe parcursul mai multor ani, ceea ce înseamnă că poate identifica tendințe la nivelul populației, dar nu și cauzele acestora.
Rezultatele sugerează că performanța cognitivă nu evoluează uniform. Unele tipuri de raționament par să se deterioreze, în timp ce alte abilități continuă să se dezvolte.
Cercetătorii consideră că este prea devreme pentru a afirma că oamenii devin, în ansamblu, mai puțin inteligenți. Mai degrabă, datele indică faptul că modul în care funcționează creierul se adaptează schimbărilor sociale și tehnologice.
Într-o lume aflată într-o transformare permanentă, este posibil ca anumite capacități cognitive să se dezvolte, în timp ce altele să se diminueze, fără ca acest lucru să însemne neapărat un declin general al inteligenței.
Editor : C.A.