Cașaloții folosesc un sistem de comunicare surprinzător de complex, bazat pe serii de clicuri organizate în tipare distincte, cunoscute sub numele de „coda”, care funcționează ca un fel de „alfabet”. Structura acestor sunete, inclusiv variațiile de durată și ton, prezintă asemănări remarcabile cu limbajul uman, arată un nou studiu.
La prima vedere, oamenii nu au prea multe în comun cu cașaloții, animale uriașe care trăiesc în oceane și care s-au desprins de linia evolutivă a oamenilor în urmă cu peste 90 de milioane de ani. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că modul în care aceste balene comunică este surprinzător de asemănător cu limbajul uman, scrie The Guardian.
Structura comunicării balenelor are „paralele strânse cu fonetica și fonologia limbajelor umane, sugerând o evoluție independentă”, se arată în lucrare, publicată în revista Proceedings B. Vocalizările de tip coda ale cașaloților sunt „extrem de complexe și reprezintă una dintre cele mai apropiate analogii cu fonologia umană dintre toate sistemele de comunicare animală analizate”, se mai precizează.
Descoperirile sunt cele mai recente rezultate privind viața cașaloților obținute de Project CETI (Cetacean Translation Initiative), o organizație care studiază balenele din largul coastelor Dominicăi, în încercarea de a înțelege ce spun acestea. Luna trecută, proiectul a publicat imagini video cu nașterea unui pui de cașalot, în timp ce alte balene ofereau sprijin.
Până în anii 1950, nu era clar pentru oamenii de știință că aceste balene vocalizează, însă tehnologia modernă, inclusiv inteligența artificială, ajută la descifrarea limbajului acestor creaturi, cu asemănări neașteptate cu vorbirea umană.
„Cred că este încă un moment care ne arată cât de puțin suntem în centrul lumii, nu suntem singura specie cu vieți bogate, comunicative, comunitare și culturale”, a declarat David Gruber, fondator și președinte al Project CETI. „Aceste balene ar putea transmite informații din generație în generație de peste 20 de milioane de ani. Oamenii abia acum au instrumentele și dorința de a analiza vocile balenelor în acest mod și de a vedea complexitatea care a existat mereu.”
Cașaloții „stau la taclale”
Studierea cașaloților poate fi dificilă, aceștia se scufundă la mari adâncimi în căutarea calmarilor, rămânând sub apă până la 50 de minute și ieșind la suprafață doar aproximativ 10 minute. Totuși, aproape de suprafață animalele „stau la taclale”, după cum spune Gruber, ținându-și capetele apropiate.
„Dacă îi observi, își apropie capetele și emit clicuri unul către celălalt”, a spus el. „E ca atunci când vrei să discuți despre un roman de Chaucer, nu ai face-o de la capetele opuse ale unui stadion. Vrei să fii aproape pentru o conversație sofisticată.”
Pentru urechile noastre, conversația cașaloților seamănă mai degrabă cu un cod Morse sacadat. Însă, eliminând pauzele dintre clicuri, cercetătorii au descoperit tipare izbitor de asemănătoare vorbirii umane. La fel cum noi ne modificăm corzile vocale pentru a transforma un sunet „A” într-un „E”, balenele pot modifica sunetele vocalice pentru a transmite sensuri diferite.
Gašper Beguš, lingvist la Universitatea California, Berkeley, care a coordonat studiul, a declarat că acest nivel de complexitate în „vorbirea” cașaloților depășește tot ce a studiat la alte animale, precum papagalii sau elefanții, și evidențiază paralelele dintre viețile noastre și ale balenelor.
„Au vieți foarte diferite de ale noastre, nu sunt legate de sol, plutesc în apă, dorm vertical”, a spus Beguš. „Și totuși realizezi că sunt multe lucruri care ne unesc. Au bunici, își îngrijesc reciproc puii, nasc în mod colaborativ, sunt foarte vocale în timpul nașterii și așa mai departe. Este o inteligență foarte diferită, dar în multe privințe ușor de înțeles.”
Noul studiu arată că „comunicarea cașaloților nu se rezumă la tipare de clicuri, ci implică mai multe niveluri de structură care interacționează”, a declarat Mauricio Cantor, ecolog comportamental la Marine Mammal Institute, care nu a participat la cercetare. „Prin acest studiu începem să vedem că aceste semnale sunt organizate în moduri pe care nu le apreciam pe deplin până acum.”
Cea mai recentă descoperire privind „limbajul” cașaloților aduce mai aproape posibilitatea de a înțelege pe deplin aceste creaturi și chiar de a comunica cu ele. Project CETI și-a propus ca, în următorii cinci ani, să poată interpreta 20 de tipuri diferite de vocalizări, legate de acțiuni precum scufundarea sau somnul.
Posibilitatea de a înțelege pe deplin ce spun balenele sau de a purta o conversație cu ele rămâne, totuși, un obiectiv pe termen mai lung, a spus Gruber, dar nu unul imposibil. „Este pe deplin realizabil”, a afirmat el. „Am ajuns deja mult mai departe decât credeam. Dar va necesita timp și finanțare. În acest moment suntem ca un copil de doi ani, care spune doar câteva cuvinte. Peste câțiva ani, poate vom fi mai degrabă ca un copil de cinci ani.”
Editor : M.I.
