Curtea de Apel București a desființat acuzațiile de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat, formulate de DIICOT împotriva lui Viorel Pașca și a familiei sale. Informația reiese din motivarea judecătorului care a decis că Viorel Pașca și membrii familiei sale trebuie cercetați în libertate, opinie contrară celuilalt magistrat de la Tribunalul București care a considerat că „există suspiciuni rezonabile” că aceștia sunt vinovați de infracțiunile de care sunt acuzați.
Din motivarea judecătorului de la Curtea de Apel București reiese că, „cel puțin la prima vedere”, modalitatea în care persoanele vătămate au fost tratate în azilele lui Pașca „nu prezintă elemente caracteristice ținerii în stare de sclavie sau supunerii la procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”.
Judecătorul mai subliniază că teza exploatării victimelor „nu poate fi reținută raportat la probatoriul administrat”. Menționăm că acuzațiile DIICOT au fost tratate, pe larg, separat, aici și aici.
„Practic, ceea ce procurorul ar fi trebuit să demonstreze, pentru a dovedi că inculpații au acționat în scopul exploatării victimelor, este faptul că, începând din anul 2020, în loc să folosească sumele de bani primite din donații sau sumele care reprezentau contribuțiile sociale la care erau îndreptățite persoanele cazate în spațiile pe care le administrau, aceștia ar fi acționat pentru a-și însuși o bună parte din acestea”, se arată în motivarea citată.
Judecător: Beneficiau de asistență medicală de bază, chiar dacă existau deficiențe
Curtea de Apel București mai susține că „persoanele cazate beneficiau de asistență medicală de bază”.
„Contrar acuzațiilor formulate, declarațiile martorilor au relevat, într-o manieră convergentă, că persoanele vătămate beneficiau de consultații medicale periodice, inclusiv de specialitate psihiatrică, de tratamente prescrise și monitorizate, de activități recreative și de asistență în realizarea activităților curente”, potrivit sursei citate.
Judecătorul menționează că „persoanele cu afecțiuni psihice erau implicate în diverse activități desfășurate în cadrul comunității și beneficiau de servicii de igienă corporală – tuns, spălat, bărbierit, precum și de articole de îmbrăcăminte și lenjerie curate”.
Însă este menționat că există „anumite deficiențe în acordarea serviciilor medicale”, cum ar fi:
- Faptul că persoanele care se ocupau de îngrijirea bolnavilor și administrarea medicamentelor prezentau un nivel educațional extrem de redus, fără capacitatea de a citi și de a scrie;
- Unele persoane cazate nu au beneficiat „în toate situațiile” de „tratamentul medical corespunzător afecțiunilor de care sufereau”.
- Unii dintre pacienți contribuiau la administrarea medicamentelor;
- Personalul care se ocupă de îngrijirea bătrânilor era insuficient;
„Nu existau sume de bani suficiente pentru un tratament medical de calitate”
Însă aceste lacune, susține judecătorul Curții de Apel București, se datorează „lipsei resurselor financiare, nicidecum faptului că inculpații își însușeau banii de care pacienții beneficiau din donațiile primite”.
Judecătorul subliniază că, din rechizitoriul DIICOT, reiese că fiecare persoană cazată în azilele lui Viorel Pașca beneficia de 498 de lei pe lună, respectiv 16,6 lei pe zi, și că „suma aferentă îngrijirii fiecărui pacient este extrem de mică” și că nu se poate vorbi despre „o îmbogățire a inculpaților”.
„Practic, pentru întreținerea fiecărui pacient, inculpații aveau lunar circa 500 lei, donațiile în bani și mâncare (care nu au putut fi cuantificate) precum și pensia și beneficiile sociale ale acestora (bineînțeles, acolo unde existau și cu luarea în considerare a faptului că o pensie de 1200 de lei era o pensie mare raportat la veniturile celorlalte persoane din centrele respective)”, se arată în motivarea citată.
Judecătorul mai menționează că suma de 500 de lei pe lună pentru fiecare pacient este „insuficient pentru a acoperi cheltuielile aferente întreținerii unei persoane, incluzând hrana, îngrijirea medicală, medicamentele, produsele de igienă și celelalte necesități curente”.
„Având în vedere resursele financiare de care inculpații beneficiau, toate carențele medicale identificate nu se datorau faptului că persoanele cazate erau exploatate (inculpații însușindu-și sumele de bani), ci pentru că pur și simplu nu existau sume de bani suficiente pentru a asigura un tratament medical de calitate”, potrivit motivării.
Judecătorul a mai subliniat că „un asistent medical sau un îngrijitor cu pregătire medicală nu ar accepta să lucreze în mediul rural într-un loc în care ar primi salariul minim pe economie”.
În același timp, mai susține judecătorul, ajutoarele primite de la stat de către persoanele vulnerabile (cum ar fi pensie sau orice altă formă de ajutor social) nu le-ar fi permis să trăiască în condiții mai bune decât cele asigurate de familia lui Viorel Pașca.
Judecător: Cât timp le asigurau cele necesare, nu li se poate reproșa că ei controlau conturile și cardurile bancare
„Faptul că inculpații retrăgeau sumele de bani pe care persoanele internate le primeau pe card (care după cum am arătat erau reduse) nu constituie o formă de exploatare a acestora, în contextul în care aceste sume nu erau suficiente să asigure supraviețuirea beneficiarilor”, potrivit motivării.
Judecătorul mai subliniază că „efectuarea de demersuri pentru eliberarea cărților de identitate și stabilirea adresei de domiciliu/reședință/flotant (…) reprezintă o chestiune normală”.
„În condițiile în care majoritatea persoanelor respective nu aveau proprietăți și erau din alte județe, stabilirea adresei de domiciliu/reședință/flotant pentru persoanele vulnerabile la locațiile controlate sau deținute de inculpatul Pașca Viorel apare a fi un demers logic”, potrivit sursei citate.
În același timp, judecătorul apreciază și că desemnarea unui tutore din rândul „persoanelor controlate de membrii așa-zisului grup infracțional” este „necesară pentru satisfacerea nevoilor persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu”.
„Nici efectuarea demersurilor necesare pentru obținerea certificatelor de încadrare în grad de handicap, efectuarea demersurilor necesare deschiderii conturilor bancare și emiterea cardurilor aferente pentru persoanele vulnerabile (ulterior, conturile și cardurile bancare fiind controlate de către membrii grupului) nu are semnificație învederată de procuror”, mai menționează judecătorul Curții de Apel București.
Potrivit acestuia, „atât timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului pentru pacienți, nu li se poate reproșa nici faptul că ei controlau conturile și cardurile bancare ale persoanelor internate”.
Având în vedere aceste argumente, judecătorul Curții de Apel București a considerat că acuzațiile de trafic de persoane și grup infracțional organizat aduse de DIICOT lui Viorel Pașca și celorlalți membri ai familiei nu se susțin.
„Față de considerentele expuse, nu poate fi împărtășită concluzia judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București referitoare la existența unor indicii temeinice care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților”, potrivit Curții de Apel București.
Editor : M.G.