Luni, 18 mai, doi băieți, unul de 17 și altul de 18 ani, au atacat Centrul Islamic din San Diego, SUA, care găzduiește atât o moschee, cât și o școală, ucigând trei adulți. Atacatorii purtau insigne ale SS-ului nazist și aveau cuvintele „război rasial” scrise pe armele lor, scrie Ibrahim Al-Marashi, profesor asociat la Universitatea de Stat din California, San Marcos, în The Conversation. Atacul subliniază rolul central al istoriei europene în discursul și ideologia extremei drepte globale. A fost cea mai recentă manifestare mortală a instrumentalizării istoriei europene pentru a justifica violența din America în prezent.
Dar aceasta nu este doar o problemă a Statelor Unite. Istoria Europei a fost menționată în mod explicit și în manifestul autorului atacului din Christchurch, din 2019, din Noua Zeelandă. Atacul de la Christchurch a fost la rândul său inspirat de atacul lui Anders Breivik din 2011 din Norvegia, care a fost motivat în primul rând de o viziune violentă asupra lumii, naționalistă, albă.
Toți acești atacatori s-au inspirat din Adolf Hitler și SS pentru a justifica atât violența antisemită, cât și cea islamofobă. Dar, în imaginarul naționalist alb, istoria europeană începe mult mai devreme. Ea se extinde la viziuni ale unei rase albe pure din epocile greacă și romană și la idolatrizarea unor figuri istorice precum Carol Martel (Charles Martel), liderul franc care a învins o armată musulmană la Tours în 732.
De asemenea, se bazează puternic pe imagistica cruciadelor europene pentru recucerirea Țării Sfinte, care au început în secolul al XII-lea. Cavalerii Templieri – ordinul de călugări războinici creștini din epoca cruciadelor – au captivat imaginația populară de extremă dreapta din Europa și SUA, în special în rândul mișcării alt-right.
Actorii politici de pe întreg spectrul politic invocă trecutul pentru a-și conferi legitimitate în prezent și a sugera inevitabilitatea în viitor. Dar pentru liderii de extremă dreaptă, istoria europeană este deosebit de ușor de transformat în armă. Ea oferă un set gata pregătit de meme, metafore, imagini și tropi care legitimează discursul de ură – și crimele motivate de ură – în numele protejării europenilor creștini de amenințarea percepută a invadatorilor evrei și musulmani.
Semne de avertizare
În 18 mai 2026, doi atacatori au folosit o cameră pentru a-și înregistra masacrul din Centrul Islamic din San Diego și l-au transmis pe Discord, cu cuvintele „război rasial” gravate pe pistoalele lor. Practica de a scrie pe arme de foc nu este un incident izolat în istoria atacurilor islamofobe, nici înregistrarea lor pe video.
În martie 2019, un bărbat născut în Australia a atacat două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă. El a ucis 51 de persoane și și-a filmat atacul, difuzându-l pe Facebook. Videoclipul circulă și astăzi pe internet.
Atacatorul din Christchurch a folosit cinci arme inscripționate cu numele unor personalități istorice europene și bătălii împotriva musulmanilor, precum și insulta rasială „kebab remover”, un eufemism sinistru pentru curățarea etnică legat de războiul civil bosniac din 1991-1995.
Expresia este un omagiu adus liderului sârb bosniac Radovan Karadžić, chiar acel lord al războiului ale cărui crime împotriva umanității au determinat atât de mulți refugiați bosniaci să fugă din țară – iar mulți dintre cei care au ajuns în SUA s-au stabilit în San Diego.
Karadžić a fost cel care a asociat „kebaburile” cu musulmanii bosniaci, iar „remove kebab” este încă o memă islamofobă în rândul extremei drepte europene, unde magazinele de kebab omniprezente pe continent sunt adesea echivalate cu imigrația musulmană.
Atacatorul din Noua Zeelandă a gravat, de asemenea, bătălii din cruciade pe armele sale, iar în manifestul său online l-a numit pe Anders Breivik drept eroul său. Breivik a detonat o bombă în centrul orașului Oslo în 2011, ucigând 8 persoane înainte de a mai masacra încă 69. Breivik era obsedat de cruciadele medievale, îmbrăcându-se ca un cavaler templier în propriul său manifest.
Atacul neo-cruciat din Noua Zeelandă a inspirat două atacuri în SUA în luna următoare. În aprilie 2019, trei membri ai unei miliții din Kansas care se autointitula „Crusaders” (Cruciații) au fost arestați înainte de a putea pune în aplicare un complot de a arunca în aer un complex de apartamente care găzduia familii musulmane somaleze și o moschee.
În aceeași lună, un student de 19 ani a intrat într-o sinagogă din nordul comitatului San Diego și a deschis focul asupra congregației care comemora ultima zi a Paștelui evreiesc, ucigând o femeie de 60 de ani și rănind alte trei persoane. Același atacator încercase anterior să incendieze o moschee locală, inspirat de atacul armat de la Christchurch.
Acest agresor era student la asistență medicală la Universitatea Cal State din San Marcos. El le-a spus studenților că îl admira pe Hitler, iar colegii săi au raportat acest lucru administrației universității, care nu a reușit să acționeze în urma avertismentelor privind instrumentalizarea istoriei de către acesta.
Istoria transformată în armă legitimează violența
Urmând pașii atacatorului din Noua Zeelandă și al celui de la Cal State San Marcos, ambii atacatori ai moscheii din San Diego s-au angajat în atacul lor mortal pentru a motiva viitoare atacuri similare.
Manifestele lor ar fi prevăzut că atacul lor va inspira o „cruciadă”. S-au numit chiar „Fiii” atacatorului din Noua Zeelandă.
Pe 24 aprilie 2026, autorul prezentei analize a mers la Centrul Islamic, pe care îl vizitase prima dată în 1992 ca student. Acum o făcea ca profesor de istorie care ținea o prelegere pentru comunitate. Și, în calitate de istoric, era deosebit de calificat să îi avertizeze că, pe baza studiului său asupra istoriei islamofobiei din trecut din zona San Diego și la nivel global, exista un risc crescut de atacuri violente, inclusiv asupra Centrului însuși. Tragic, temerea autorului s-a manifestat doar câteva săptămâni mai târziu.
În acea prelegere, profesorul Ibrahim Al-Marashi a deplâns faptul că, deși istoria cruciadelor este omniprezentă, nici în campusul său, nici în întreaga zonă a San Diego nu există un singur curs sau program dedicat istoriei atât a musulmanilor americani, cât și a arabilor americani.
Al-Marashi spune că radicalizarea care provine dintr-o versiune rasistă și fantezistă a istoriei europene pote fi combătută, nu doar prin predarea cursurilor despre cuceririle militare și cruciadele Europei, ci și despre istoria bogată și îndelungată a musulmanilor și arabilor obișnuiți care vin atât în SUA, cât și în Europa, încercând să construiască un viitor mai bun atât pentru copiii lor, cât și pentru țările lor nou adoptate.
Editor : B.E.
