În contextul reuniunii ministeriale a NATO, Cristian Diaconescu a explicat, la Digi24, că incidentele de la Galați și Constanța au scos la iveală deficiențe semnificative în aplicarea deciziilor fundamentale ale Alianței Nord-Atlantice, în special în ceea ce privește „descurajarea și apărarea în ceea ce privește proximitatea estică și războiul”. Întrebat dacă România ar trebui să spere că va primi instalațiile antidronă în urma unei aprobări venite în urma summitului din capitala Turciei, consilierul prezidențial a punctat: „Dacă la Ankara, în legătură cu Marea Neagră, se obține un comunicat de tipul celui al purtătorului de cuvânt de la Consiliul Nord-Atlantic, am ratat situația. Este nevoie de mult mai mult și mult mai aplicat”.
Miercuri, 10 iunie, a avut loc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității în regiunea Mării Negre. În cadrul acesteia, România a adus în atenția alianței problema dronelor provenite din războiul din Ucraina care au ajuns pe teritoriul național. Potrivit informațiilor prezentate în cadrul reuniunii, autoritățile române au cerut consolidarea capacităților de supraveghere și apărare ale flancului estic, inclusiv prin suplimentarea sistemelor radar și a mijloacelor de interceptare a dronelor.
La finalul reuniunii, NATO a transmis, printr-un comunicat, că își adaptează în permanență măsurile de apărare pentru a răspunde amenințărilor generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și creșterii numărului de incidente cu drone în apropierea frontierelor Alianței.
În această ordine de idei, consilierul prezidențial a calificat drept „preocupant” comunicatul purtătorului de cuvânt al NATO. Totodată, acesta a susținut că este „foarte bine” că președintele Nicușor Dan „a făcut o serie de sublinieri, tocmai pentru a menține cât de sus posibil preocuparea României”.
„Cele două incidente de la Galați și Constanța au arătat deficite foarte mari în ceea ce privește implementarea deciziilor fundamentale ale NATO, și anume descurajarea și apărarea în ceea ce privește proximitatea estică și războiul. Exact în această perioadă, la Londra se întâlnesc cele trei mari puteri europene împreună cu președintele Ucrainei, anunțând intenția de a se intra într-un anume tip de negociere cu Federația Rusă prin intermedierea europeană și americană.
În egală măsură, atunci când cădeau dronele în spațiul românesc și când produceau victime omenești în spațiul NATO, în aceeași perioadă Federația Rusă făcea un gest fără precedent, și anume dislocarea de arme nucleare active în Belarus, la frontiera cu Polonia.
Finlanda se pregătește foarte serios, Grecia își antrenează recruții pentru războiul cu drone, iar Polonia are deja implementat un plan național: 500 de kilometri, zidul de foc. Trebuie să luăm foarte în serios ce se întâmplă, ce se discută. Evident, spre sfârșitul anului sunt foarte multe semnale în ceea ce privește găsirea unei soluții și, dacă îți întrebi partenerii, aceștia spun este un raport pace-securitate extrem de complicat și se enunță diverse variante: Finlanda 1945, Coreea de Sud 1953, Moldova, Transnistria, situația la zi, ca variante cu zone buffer.
Americanii, pe de o parte, au transmis un mesaj foarte preocupant în legătură cu retragerea militară în situații de criză, dar, în egală măsură, discută disponibilitatea europeană din Flancul estic privind amplasarea armelor nucleare. (…) Avem un context față de care orice fel de temă, nu știu, nu vreau să descalific, politică românească devine subordonată. Nu mai este vorba, repet, de mici jocuri politice sau diplomație de imagine.
Din acest punct de vedere, cred că ar fi foarte corect față de români să le spui direct ce ai făcut, ce ai reușit și, eventual, și ce n-ai reușit. Ideea că totul merge liniar și că nimic nu va fi altfel decât până acum din punct de vedere al predictibilității este o minciună, este fals. Se discută o nouă ordine, o nouă arhitectură de securitate, iar Federația Rusă, chiar dacă are mari probleme din punct de vedere militar și probleme din punct de vedere economic acasă, tot dorește să se întoarcă la Moscova cu cuvântul victorie”, a declarat fostul ministru de Externe.
Referitor la cererea României de sprijin împotriva dronelor, consilierul prezidențial a explicat: „Faptul că până la Ankara se negociază, deci se dialoghează, se insistă, sunt mai multe paliere astăzi în discuție, deci există mese de negociere. Nu putem lipsi de la aceste mese. Dacă la Ankara, în legătură cu Marea Neagră, se obține un comunicat de tipul celui al purtătorului de cuvânt de la Consiliul Nord-Atlantic, am ratat situația. Este nevoie de mult mai mult și mult mai aplicat. SAFE-ul, da, implementabil din 2027. Tocmai a fost între momentul Constanța și acum, când noi vorbim, a mai fost doborâtă de poliția aeriană a Alianței Nord-Atlantice o dronă în Letonia și a mai căzut, a apărut o explozie ciudată în Republica Moldova. Deci, practic zilnic se întâmplă ceva.
Undeva în condiții de criză și în condițiile în care raportul este între insecuritate și pace, ca să obții pace, cedezi un pic din perspectiva securității, unii da, unii nu. Este un tip de negociere. Aceasta este lumea. Nu ne uităm numai la arme și militari, ne uităm la perspective. Se spune, de exemplu, în acest moment, că pentru a avea un stat sigur și puternic la masa negocierii, din punct de vedere militar, trebuie să profiți de situația de război, pentru că în momentul ajungerii la o pace așa cum va fi ea, nu va mai conta ideea de desfășurare militară, de profunzime strategică”.
Întrebat dacă lipsa Guvernului încurcă demersul Bucureștiului, Cristian Diaconescu a afirmat: „Categoric da. Unu, pentru că există o competiție chiar și între parteneri în legătură cu aceste sisteme, care să fie operaționale imediat. Doi, pentru că după și incidentul de la Constanța am primit ceva, dar, mă rog, în sfârșit, nu intru în discuții. Trei, pentru că avem nevoie de o operaționalizare a diplomației. Ambasadorii vorbesc în baza unui mandat, inclusiv Neculăescu, la NATO. Un diplomat excepțional, cu foarte mare experiență, dar ei nu pot ieși din mandat, mandatul pe care ți-l dă de la București.
În al treilea rând, angajamentele de un anume nivel, mai ales în ceea ce privește și informațiile, mai ales în ceea ce privește aspectele de securitate și eventualele elemente de negociere cu Federația Rusă, se asigură la un nivel corespunzător de cunoaștere reciprocă, dar mai mai ales de predictibilitate, în ideea că trebuie să ne asigurăm securitatea unii la alții, motiv pentru care obligațiile pe care ți le asumi, sigur, trebuie implementate inclusiv prin legi în România. Deci, faptul că ai o bază politică majoritară în Parlament îți asigură până la urmă argumentul hotărâtor. Oricât ai fi de interesat și nu întotdeauna, ceea ce reprezintă aspirațional, ce ne dorim este împărtășit exact de toți ceilalți”.
Citește și:
Editor : A.M.G.