Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) și-a redus puternic estimarea privind creșterea economiei României în 2026, de la 1% la doar 0,1%, invocând inflația ridicată, efectele consolidării fiscale, conflictul din Orientul Mijlociu și încetinirea consumului. Analistul economic Aurelian Dochia a declarat pentru Digi24.ro că noua prognoză este „mai realistă” decât cele din anii anteriori și avertizează că România traversează o perioadă economică dificilă, marcată de prudență în rândul consumatorilor și a investitorilor.
Potrivit Prognozei macroeconomice 2026-2029 publicate de CNSP, Produsul Intern Brut al României ( PIB) este estimat la 2.056 miliarde lei în 2026, față de 1.916 miliarde lei în 2025.
Instituția a explicat revizuirea severă a prognozei prin contextul geopolitic tensionat și efectele economice generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
„Perspectivele macroeconomice pe termen mediu au fost elaborate într-un context geopolitic dificil, cu incertitudini amplificate de intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a condus la un șoc energetic major pe piața globală. Efectul inflaționist produs de creșterea prețurilor la combustibili s-a suprapus peste eforturile interne de corecție a dezechilibrelor macroeconomice prin continuarea aplicării măsurilor de consolidare bugetară, ceea ce a generat o deteriorare a perspectivelor pentru anul curent”, arată CNSP.
Instituția a mai invocat și datele INS privind scăderea PIB în primul trimestru din 2026, precum și evoluțiile sub așteptări ale consumului populației, comerțului și serviciilor.
Citește și: Cu cât vor crește salariile românilor în 2026. Puterea de cumpărare va rămâne pe minus, avertizează CNSP
CNSP: Industria și serviciile încetinesc, construcțiile rămân principalul motor
Pe partea de ofertă, CNSP estimează că economia va intra practic într-o perioadă de cvasi-stagnare în 2026. Industria continuă să fie afectată de pierderea competitivității și de costurile ridicate, în special cele energetice, după patru ani consecutivi de restrângere a valorii adăugate brute.
Și sectorul serviciilor este prognozat în scădere, pe fondul impactului măsurilor de consolidare fiscală asupra consumului populației.
Singurul domeniu care continuă să susțină economia este cel al construcțiilor, impulsionat de investițiile în infrastructură și de absorbția fondurilor europene.
„Construcțiile confirmă poziția de cel mai dinamic sector, susținut în special de componenta construcțiilor inginerești, stimulate de absorbția fondurilor europene, cât și de o revenire a construcțiilor rezidențiale înregistrată în prima parte a anului”, precizează CNSP.
Instituția estimează că investițiile brute vor avansa cu 4,2% în 2026, pe fondul accelerării absorbției fondurilor europene prin programul Next Generation EU și al apropierii termenului final pentru PNRR.
În același timp, consumul privat este așteptat să încetinească semnificativ, având o contribuție negativă la creșterea economică.
„Comisia de Prognoză pare mai realistă decât în trecut”
Analistul economic Aurelian Dochia a declarat pentru Digi24.ro că noile estimări ale CNSP reflectă mai fidel situația reală a economiei românești.
„Ca observație generală aș spune că în ultima vreme Comisia Națională de Prognoză pare să fie mai realistă în estimările pe care le face cu privire la perspectivele economiei. Pentru că, cu doar câțiva ani în urmă, de fiecare dată prognozele ei se așezau la nivelul maxim al optimismului posibil. Acum cred că sunt un pic mai realiste și evident că prognozele astea sunt actualizate în fiecare an și Comisia Națională trebuie să țină seama de ceea ce se întâmplă efectiv în economie”, a spus Dochia.
Acesta a avertizat că 2026 va fi un an dificil atât din cauza contextului internațional, cât și a problemelor interne.
„Este clar că anul 2026 va fi un an dificil din punct de vedere al creșterii economice pentru România. Și asta atât datorită contextului internațional, cu marile zone de conflict, incertitudinile create de dezvoltările geopolitice din lume, prețurile la materii prime și în principal la energie, care afectează negativ economia europeană și, evident, și economia românească. Deci sunt factori negativi internaționali și, din păcate, și pe plan intern situația nu este grozavă”, a explicat analistul economic.
Dochia a adăugat că incertitudinea politică și măsurile fiscale au accentuat prudența din economie: „Pe lângă șocul produs anul trecut de măsurile fiscale adoptate, care au început să-și producă efectele, avem acum și situația asta de incertitudine cu criza politică. Nu se știe încotro o va lua, din punct de vedere al măsurilor economice, un nou guvern care va fi instalat. Există multă prudență, atât în rândul consumatorilor, cât și în rândul investitorilor din România, așa că perspectivele pentru 2026 trebuie să fie foarte temperate”.
De ce cresc prețurile chiar dacă economia încetinește
Întrebat de ce populația resimte în continuare presiunea inflației și a scumpirilor, în condițiile în care economia aproape stagnează, Aurelian Dochia a explicat că producția nu reușește să țină pasul cu veniturile și costurile.
„Pentru că există anumite creșteri de venituri care au avut loc, deși într-un ritm mult mai scăzut decât în anii anteriori, dar s-au produs pe total niște creșteri de venituri. Și pentru că producția nu crește, evident că soluția, atunci când cresc veniturile, ele se îndreaptă fie spre cantități mai mari, fie spre prețuri mai mari. Dacă nu cresc cantitățile pentru că nu crește producția, creșterea prețurilor este aproape inevitabilă”, a explicat acesta.
Analistul economic a dat ca exemplu creșterea prețurilor la combustibili: „Am avut scădere de cantități consumate în primele luni ale anului, dar pentru că prețurile au crescut, oamenii au plătit mai mult. Și așa se produce efectul în toate domeniile”.
Pentru 2027, CNSP estimează o creștere economică de 2,2%, urmată de 2,4% în 2028 și 2,1% în 2029. Relansarea ar urma să fie susținută de reducerea inflației, îmbunătățirea condițiilor de finanțare și continuarea investițiilor, în special în infrastructură.
Totuși, instituția avertizează că prognoza rămâne supusă unor riscuri majore: „Prognoza macroeconomică este supusă unui grad ridicat de incertitudine, persistența conflictului din Orientul Mijlociu, abaterea de la reformele privind consolidarea bugetară sau înăsprirea politicilor comerciale internaționale constituind riscuri de deteriorare a echilibrelor macroeconomice”.