România nu are o problemă de producție a energiei electrice, ci una de stocare, susține deputatul USR Claudiu Năsui. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta a afirmat că Bulgaria cumpără energie ieftină din România în timpul zilei, o stochează și o revinde seara, la un preț mai mare. România ar putea aplica același model, spune el, însă actualele reguli descurajează investițiile în baterii și dezvoltarea prosumatorilor. Într-un răspuns pentru Digi24.ro, expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat că un astfel de mecanism există, însă nu se poate demonstra că energia exportată de România este aceeași care revine ulterior în țară.
„România nu are doar o problemă de producție de energie electrică. Are mai ales o problemă de stocare. Energie ieftină în cursul zilei, dar scumpă seara este și în Bulgaria și în alte țări. Cu toate acestea, ele n-au problemele noastre. Dimpotrivă, profită din plin de ele. De ce? Pentru că Bulgaria cumpără energie ieftină de la noi în timpul zilei, o stochează, după care ne-o vând înapoi seara, când aceeași energie e scumpă. Diferența e profit. Totul pentru că au investit în baterii. Băieți deștepți”, a scris Claudiu Năsui.
Parlamentarul a spus că România ar putea aplica același model fără să aștepte investiții de amploare realizate exclusiv de stat.
„Veți zice «dar nu putem face și noi asta?». Iar răspunsul este «ba da, putem». Și nici măcar nu trebuie să treacă încă 30 de ani de așa-zise «investiții» de la stat. Se poate face mult mai repede. Nu de alta, dar România are norocul să aibă o populație mult mai inteligentă decât planificatorii centrali care, de bine ce au planificat piața energiei în România, ne-au lăsat cu cele mai mari prețuri la curent din UE. Norocul României sunt prosumatorii. Adică românii care au investit în producție proprie de energie și în baterii. Nu ar putea ei să-și încarce bateriile când e ieftin și să le descarce când e scump? Adică să facă fix ce fac bulgarii? Ba da”, a afirmat deputatul USR.
Acuzații privind taxarea energiei stocate
În postarea sa, Claudiu Năsui susține că actuala legislație face nerentabilă utilizarea bateriilor pentru stocarea și revânzarea energiei electrice. „Doar că casta politică s-a preocupat să nu cumva să fie rentabilă activitatea asta. Dublu taxează cu TVA și accize energia stocată și revândută și prin a pune diverse bețe în roate prosumatorilor. Dacă îți încarci bateria plătești TVA și accize la curentul cu care ai încărcat-o. Iar când o descarci, cel care cumpără plătește din nou TVA și accize la același curent. TVA-ul, nefiind mic, toată tranzacția e descurajată”, susține parlamentarul.
Acesta a afirmat că schimbarea regulilor ar permite reducerea prețurilor la energie și ar diminua dependența României de importuri.
„În momentele acestea de criză energetică, e mai important ca oricând ca statul să nu mai împiedice românii să investească în baterii și să-i lase să-și folosească bateriile. Știm deja cine se va împotrivi: cei care fac acum profituri imense din energie. Prosumatori cu baterii care pot echilibra prețul între diferitele momente ale zilei înseamnă pentru ei marje de profit mai mici. Profit obținut pe spatele dumneavoastră, nu printr-un mare geniu antreprenorial. Ei fac profit din faptul că statul îi împiedică pe cei mulți și mici să intre în concurență cu ei”, mai spune Năsui.
Deputatul spune că două modificări ar putea fi adoptate rapid pentru a stimula investițiile în baterii și stocarea energiei.
„În momentele acestea de criză energetică este mai important ca oricând ca statul să nu mai împiedice românii să investească în baterii și să-i lase să-și folosească bateriile. Ce poate fi făcut rapid? În primul rând, să nu mai fie dublu taxată, cu TVA și accize, energia stocată și reintrodusă în rețea. În al doilea rând, să fie încurajați oamenii să-și ia baterii și să poată fi prosumatori. În prezent, statul obligă românii care vor să ia doar o baterie să-și cumpere și două panouri solare, chiar dacă de facto nu le folosesc. Cei care stau la bloc, de exemplu, pun panourile în balcon, unde au zero producție de energie. Totul pentru a bifa o cerință birocratică inutilă a statului. Asta trebuie să dispară. Statul trebuie să nu mai saboteze prosumatorii, ci să-i lase să-și folosească bateriile pentru a reduce prețul energiei în România și dependența României de alte țări”, a conchis acesta.
Dumitru Chisăliță: Scenariul există, dar nu poate fi dovedit în totalitate
Contactat de Digi24.ro, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat că Bulgaria cumpără energie electrică în intervalele în care aceasta este ieftină și o valorifică ulterior datorită capacităților mari de stocare. Expertul a precizat însă că nu poate fi urmărit traseul exact al energiei.
„Există un astfel de scenariu, o astfel de posibilitate. Energia electrică nu are culoare, nu știi dacă energia pe care ai vândut-o la ora 12:00 a fost consumată în Bulgaria sau a fost înmagazinată, stocată și revândută. Deci o astfel de afirmație nu poate fi dovedită sută la sută. Dar, ca principiu, da. Bulgaria achiziționează energie electrică, în general, în intervalul orar 10:00-18:00, pentru că are capacități de stocare foarte mari, iar energia aceasta o vinde seara. Nu este garantat că o vinde în România. Poate să o vândă în Ungaria, în Serbia sau în altă parte. Dar, în principiu, da, există o astfel de activitate”, a declarat Dumitru Chisăliță pentru Digi24.ro.
Potrivit acestuia, Bulgaria a dezvoltat în paralel capacitățile de producție și cele de stocare, în timp ce România a investit în principal în producție.
„Acest lucru se întâmplă pentru că au capacități foarte mari de stocare. Dacă în România s-au construit capacități de producție și nu s-au construit capacități de stocare la niveluri semnificative, în Bulgaria cele două au mers în tandem. Nu s-au construit aleatoriu doar capacități de producție, ci au mers în tandem. Abordarea bulgărească a fost una echilibrată. La noi nu s-a făcut acest lucru. Dacă, de exemplu, românii nu ar produce în timpul zilei acea energie electrică pe care bulgarii să o stocheze și apoi să ne-o dea înapoi, noi am fi în găleată rău de tot. Adică faptul că se întâmplă acest lucru, că bulgarii stochează și ne dau energie seara, este dovada că încă avem surplus. Dacă nu s-ar întâmpla acest lucru, cu siguranță am fi într-o situație mai gravă. Mă rog, nu noi, în calitate de consumatori, dar consumatorii industriali”, a explicat acesta.
„Stocarea, raportată la consum, aproape că nu există la noi”
Întrebat cât de mare este deficitul României în ceea ce privește capacitățile de stocare, expertul a răspuns că nivelul acestora este nesemnificativ în raport cu necesarul sistemului.
„Stocarea, raportată la consum, aproape că nu există la noi, e o glumă”, a declarat Dumitru Chisăliță.
Într-o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă, România este comparată cu Bulgaria din perspectiva capacităților regenerabile și a sistemelor de stocare. Potrivit datelor prezentate, România are aproximativ 10.100 MW instalați în capacități eoliene și fotovoltaice, inclusiv la prosumatori, în timp ce Bulgaria are circa 6.700 MW.
Bulgaria ar fi depășit însă 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare, în timp ce România ar avea aproximativ 0,6 GW putere instalată în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare.
„Nu putem spune dacă se întoarce în România aceeași energie sau o altă energie, dar Bulgaria beneficiază de capacitățile de stocare. Și veți vedea că, dacă la ei capacitatea de stocare raportată la capacitatea de producere a energiei electrice este de 36-40%, la noi este de 6-7%. Studiul arată foarte bine dezechilibrul care există în România și echilibrul care există în Bulgaria”, a precizat Chisăliță.
Conform analizei, România a exportat în aprilie 2026 energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 de euro/MWh, dar a importat în orele de vârf la prețuri care au urcat până la 250 de euro/MWh. În aceeași lună, importurile de energie electrică din Bulgaria ar fi avut o valoare de aproximativ 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile României către Bulgaria au însumat circa 5 milioane de euro.
Cantitatea importată ar fi fost de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, însă valoarea importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată, potrivit analizei.
Cât pot contribui bateriile prosumatorilor
Dumitru Chisăliță a apreciat că rolul actual al bateriilor deținute de prosumatori în echilibrarea sistemului energetic este foarte redus, deoarece numărul acestora rămâne limitat.
„Foarte mic. Pentru că sunt puține. Atunci când Asociația Energia Inteligentă a modificat legislația și a introdus obligativitatea ca, la fiecare kilowatt de energie, să existe 0,3 kilowați de stocare, Asociația Prosumatorilor din România și alte asociații au spus: «Nu. De ce să introducem aceste obligații? Fiecare să facă ce vrea».Fiecare a făcut ce a vrut și au instalat doar panouri. Și, da, în momentul de față nu avem 300.000 de prosumatori cu baterii fiecare, ci avem aproximativ 90.000 de prosumatori cu baterii”, a declarat expertul.
Întrebat despre afirmația lui Claudiu Năsui potrivit căreia energia stocată și reintrodusă în rețea este taxată de două ori, Dumitru Chisăliță a explicat că situația diferă în funcție de amplasarea bateriei.
„În general, capacitățile de stocare sunt amplasate în zona de producție. Adică am un parc fotovoltaic și pun bateria lângă parcul fotovoltaic sau lângă parcul eolian. În general, așa sunt construite. Dacă eu fac doar o stație de stocare, deci dacă realizez o capacitate de stocare undeva unde nu există și un parc fotovoltaic, atunci, da, se plătesc două tarife, pentru că sunt două drumuri. Este ca atunci când mergi pe autostradă din punctul A în punctul B și apoi te întorci din punctul B în punctul A. Plătești de două ori taxa de autostradă, pentru că ai făcut două drumuri. La fel se întâmplă și cu energia. A mers din punctul A în punctul B, a folosit Sistemul Energetic Național, apoi s-a întors din punctul B în punctul C, nu în punctul A. Da, se mai plătește o dată. Este un lucru absolut logic și normal”, a concluzionat Dumitru Chisăliță.