Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a numit pe Mîhailo Drapatîi în funcţia de comandant-şef al Forţelor Armate, după demiterea lui Oleksandr Sîrski. Considerat unul dintre cei mai apreciaţi comandanţi ucraineni, Drapatîi şi-a construit reputaţia în luptele de la Mariupol, Herson şi Harkov, iar în 2025 şi-a asumat responsabilitatea pentru moartea unor militari într-un atac rusesc şi a demisionat din fruntea Forţelor Terestre, scrie Kyiv Independent.
Cariera militară a lui Mîhailo Drapatîi
„Am decis că noul comandant-şef al Forţelor Armate ale Ucrainei va fi Mîhailo Drapatîi. Împreună cu Mîhailo, Evgheni Hmara şi Pavlo Palisa, am stabilit cum trebuie reorganizată structura Statului Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei”, a anunţat Volodimir Zelenski.
Mîhailo Drapatîi a comandat anterior Forţele Întrunite, structura responsabilă de coordonarea operaţiunilor de pe linia frontului din şi din jurul regiunii Harkov. După ce a preluat coordonarea operaţiunilor în toamna anului 2025, unităţi ucrainene, inclusiv Brigada Khartiia, au eliberat zone întinse din jurul oraşului Kupiansk, aflat atunci sub ameninţarea forţelor ruse.
Înainte de această funcţie, Drapatîi a condus gruparea operaţional-strategică „Dnipro” (OSUV Dnipro), care coordona frontul de est până la desfiinţarea sa de către Oleksandr Sîrski, în octombrie 2025.
Potrivit lui Rob Lee, cercetător principal în cadrul Programului Eurasia al Foreign Policy Research Institute din Washington, Drapatîi era apreciat pentru stilul său de conducere, bazat pe consultarea subordonaţilor şi identificarea nevoilor acestora, nu doar pe transmiterea ordinelor.
În 2024, Volodimir Zelenski l-a numit comandant al Forţelor Terestre, cea mai mare categorie de forţe a armatei ucrainene.
De la Mariupol la apărarea Hersonului şi Harkovului
Originar din Kamianeţ-Podilskîi, Drapatîi a absolvit Institutul Forţelor de Tancuri din Harkov în 2004 şi şi-a început cariera militară la 21 de ani, ca locotenent de tancuri. În 2014, în calitate de comandant al unui batalion din Brigada 72 Mecanizată, a participat la apărarea Mariupolului. Unul dintre cele mai cunoscute episoade din cariera sa este cel în care un vehicul blindat de luptă pentru infanterie (BMP) din batalionul său a străpuns o baricadă improvizată de forţele separatiste, acţiune considerată un moment simbolic în recâştigarea controlului ucrainean asupra oraşului.
După invazia rusă din 2022, Drapatîi a coordonat apărarea unui sector strategic al frontului şi a oprit înaintarea trupelor ruse spre Krivoi Rog, evitând, potrivit evaluărilor, un posibil dezastru strategic pentru Ucraina. Ulterior, a avut un rol important în eliberarea Hersonului şi în respingerea forţelor ruse de pe malul vestic al Niprului.
În timpul noii ofensive ruse asupra regiunii Harkov din 2024, organizarea apărării de către Drapatîi, care a limitat înaintarea Rusiei la două mici zone-tampon de la frontieră, i-a consolidat reputaţia într-o perioadă în care conducerea lui Oleksandr Sîrski era tot mai contestată.
La preluarea conducerii Forţelor Terestre, Drapatîi declara că a găsit instituţia într-o stare de „stagnare managerială”, caracterizată prin „o atmosferă de teamă, lipsă de iniţiativă, refuzul de a accepta feedback, indiferenţă faţă de problemele personalului, disciplină de faţadă şi o prăpastie profundă între statul-major şi unităţi”.
Rob Lee consideră că experienţa, reputaţia şi accentul pus pe reforme îl recomandă pe Drapatîi pentru funcţia de comandant-şef al Forţelor Armate ale Ucrainei.
De ce a demisionat din fruntea Forţelor Terestre
La 1 iunie 2025, Mîhailo Drapatîi şi-a prezentat demisia din funcţia de comandant al Forţelor Terestre, după ce o rachetă balistică rusească Iskander a lovit un poligon al Centrului 239 de instruire, atac în urma căruia au murit 12 militari ucraineni.
„Este un pas deliberat, dictat de sentimentul meu personal de responsabilitate pentru tragedia de la Centrul 239 de instruire, în care şi-au pierdut viaţa soldaţii noştri”, declara atunci generalul.
Atacul făcea parte dintr-o serie de lovituri ruseşti asupra bazelor de instruire ucrainene din 2025, soldate cu cel puţin 70 de morţi şi sute de răniţi. În anunţul demisiei, Drapatîi şi-a asumat explicit responsabilitatea pentru faptul că nu a reuşit să rezolve problemele de fond.
„Responsabilitatea colectivă şi impunitatea sunt o otravă pentru armată. Am încercat să le elimin din Forţele Terestre. Dar dacă tragediile se repetă, înseamnă că eforturile mele nu au fost suficiente”, a afirmat acesta.
„O armată în care comandanţii răspund personal pentru viaţa oamenilor este o armată vie. O armată în care nimeni nu răspunde pentru pierderi moare din interior”, a adăugat Drapatîi.
Fostul şef de stat major al Brigăzii Azov, Bohdan Krotevici, a declarat ulterior că Drapatîi a ales să demisioneze imediat după atac, apreciind că acesta este „un om de onoare” care a preferat să îşi asume responsabilitatea în loc să caute scuze. Krotevici a susţinut totodată că Oleksandr Sîrski nu i-a delegat lui Drapatîi suficiente atribuţii pentru a putea implementa schimbările pe care le considera necesare.
Editor : Ș.A.