Cercetătorii afirmă că limitarea meselor și a gustărilor la un interval de nouă ore și evitarea consumului de alimente cu patru ore înainte de culcare ar putea contribui la prevenirea declinului cognitiv la vârste înaintate. Un studiu pilot realizat pe femei în vârstă care suferă de supraponderalitate sau obezitate a evidențiat semne de îmbunătățire a capacităților mentale la cele care au consumat mese în intervalul restricționat, comparativ cu cele care și-au repartizat mesele pe o perioadă mai lungă de timp, arată The Guardian.
Limitarea intervalului în care mâncăm ar putea încetini declinul cognitiv
Constatarea este, deocamdată, preliminară, având în vedere numărul redus de participante incluse în studiu. Totuși, dacă rezultatele vor fi confirmate de cercetări mai ample, acestea sugerează că oamenii și-ar putea proteja funcțiile cognitive prin consumul meselor într-un interval relativ restrâns al zilei și prin evitarea alimentației în orele târzii ale serii.
Potrivit profesoarei Sue Shapses, specialistă în nutriție la Universitatea Rutgers din New Jersey (SUA), pierderea în greutate, în sine, poate contribui la încetinirea declinului cognitiv la vârste înaintate. Cu toate acestea, ar putea exista „beneficii suplimentare” pentru persoanele care își limitează mesele la un interval de opt până la nouă ore pe zi și încetează să mănânce cu aproximativ patru ore înainte de culcare.
Demența, una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial
Demența reprezintă principala cauză de deces în Regatul Unit și a șaptea cauză de deces la nivel mondial, provocând aproape două milioane de decese în fiecare an.
Deși unii factori de risc, precum vârsta și predispoziția genetică, nu pot fi modificați, experții consideră că aproape jumătate dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite sau amânate prin schimbări ale stilului de viață.
Printre factorii de risc modificabili se numără și obezitatea la vârsta mijlocie, care poate crește cu aproximativ 30% riscul de apariție a demenței la vârste mai înaintate.
Cum s-a desfășurat studiul
Sue Shapses a coordonat un studiu clinic de mici dimensiuni, la care au participat 47 de femei cu vârste cuprinse între 50 și 79 de ani, toate confruntându-se cu supraponderalitate sau obezitate.
Participantele au fost încurajate să reducă aportul alimentar zilnic cu aproximativ 500 de calorii, timp de șase luni.
Dintre acestea, 26 au fost sfătuite să consume toate mesele într-un interval de nouă ore pe zi. În cele mai multe cazuri, acest lucru a însemnat să mănânce între orele 10:00 și 18:00. Restul participantelor și-au distribuit mesele pe parcursul a aproximativ 12 ore.
Rezultatele: aceeași pierdere în greutate, dar performanțe cognitive diferite
La finalul celor șase luni, ambele grupuri au înregistrat o pierdere în greutate similară, de aproximativ șapte kilograme, în medie.
Cu toate acestea, testele cognitive au arătat diferențe între cele două grupuri.
Femeile care și-au limitat alimentația la intervalul de nouă ore au obținut rezultate mai bune la testele care evaluau planificarea spațială și rezolvarea problemelor.
De asemenea, au existat indicii că acestea au făcut mai puține greșeli la testele de memorie și învățare. În schimb, la unele teste care măsurau capacitatea de multitasking și timpul de reacție, cele două grupuri au avut rezultate similare.
Prof. Shapses a descris aceste efecte drept „modeste”, însă consideră că ele sugerează că alimentația cu restricție de timp ar putea îmbunătăți capacitatea de a reține informațiile necesare activităților de zi cu zi și ar putea reduce erorile legate de memorie, atenție și rezolvarea problemelor.
Rezultatele au fost prezentate în cadrul conferinței Nutrition 2026, reuniunea anuală a Societății Americane de Nutriție, desfășurată în statul Maryland.
De ce ar putea conta momentul în care mâncăm
Cercetătorii intenționează să studieze în continuare de ce momentul în care mâncăm ar putea fi la fel de important ca tipul alimentelor consumate.
Potrivit acestora, beneficiile observate ar putea fi explicate printr-o interacțiune complexă între ritmurile circadiene, metabolism și procesele inflamatorii din organism.
În multe țări, inclusiv în Regatul Unit și Statele Unite, este obișnuit ca oamenii să consume alimente pe parcursul unei perioade de aproximativ 14 ore pe zi, ceea ce lasă doar zece ore de post alimentar pe timpul nopții.
Tot mai multe cercetări sugerează însă că prelungirea perioadei fără alimente în timpul nopții poate avea efecte benefice asupra sănătății.
O analiză publicată în luna ianuarie a arătat că terminarea ultimei mese înainte de ora 19:00 a fost asociată cu îmbunătățiri semnificative ale greutății corporale, indicelui de masă corporală (IMC), circumferinței taliei, tensiunii arteriale și ale unor markeri ai sănătății metabolice.
Experți: Rezultatele sunt promițătoare, dar trebuie confirmate
Profesoara Wendy Hall, șefa Departamentului de Științe Nutriționale de la King’s College London, care nu a fost implicată în cercetare, consideră că limitarea intervalului în care sunt consumate mesele ar putea avea efecte benefice și asupra sănătății creierului.
„Alimentația cu interval orar restrâns este o abordare plauzibilă pentru susținerea sănătății cognitive la adulții de vârstă mijlocie și la persoanele în vârstă cu exces ponderal, nu doar pentru că poate contribui la controlul greutății, ci și pentru că evitarea meselor consistente târziu în cursul serii poate îmbunătăți controlul glicemiei, funcția vasculară și poate reduce inflamația”, a declarat aceasta.
Totuși, Wendy Hall atrage atenția că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.
Ea a subliniat că studiul este preliminar și că va fi importantă analiza versiunii complete a cercetării, după evaluarea inter pares, pentru a stabili dacă îmbunătățirile observate au și o semnificație clinică reală.
Editor : C.A.