Valul de căldură mortal care a cuprins Franța a scos din nou la iveală problemele structurale ale închisorilor din țară, care se confruntă cu o supraaglomerare cronică, grupuri de trei sau patru deținuți fiind înghesuiți în celule fără aer, construite pentru a găzdui un singur deținut. Atât analiștii, cât și personalul penitenciar au criticat un sistem penal care continuă să considere încarcerarea în masă drept principalul mijloc de combatere a criminalității, arată France24 într-un reportaj.
Nici cele mai înalte ziduri ale închisorilor nu pot ține la distanță căldura. Pe măsură ce temperaturile depășesc 40 de grade Celsius în vaste regiuni ale Franței, arșița pătrunde prin betonul gros al penitenciarelor, se propagă prin conducte și se infiltrează pe sub ușile metalice care îi separă pe deținuți de lumea de afară.
Închisorile franceze nu au fost construite pentru a face față unor asemenea temperaturi. Deținuții se plâng că apa de la dușuri este fierbinte, iar gardienii spun că zidurile vechi, unele construite cu secole în urmă, rețin căldura acumulată în timpul zilei până târziu în noapte.
André Ferragne, secretarul general al Inspectoratului General al Locurilor de Privare de Libertate din Franța, afirmă că aproape toate caracteristicile infrastructurii penitenciare franceze o fac nepotrivită pentru valurile de căldură care devin tot mai intense și mai frecvente.
„În primul rând, clădirile închisorilor sunt adesea degradate, insuficient întreținute și foarte prost izolate”, spune el. „Nu oferă aproape nicio protecție împotriva căldurii, dar nici împotriva frigului.”
Gardieni și deținuți, afectați de aceleași condiții
Nici personalul penitenciar nu este ferit de efectele caniculei. Gardienii își desfășoară activitatea în vestele antiînjunghiere, în spații supraîncălzite și slab ventilate.
Wilfried Fonck, secretarul general al sindicatului lucrătorilor din sistemul penitenciar UFAP-UNSa Justice, spune că situația a devenit extrem de dificilă.
„Închisorile sunt complet copleșite de această caniculă”, afirmă el. „Unul dintre colegii mei mi-a spus: «În acest moment am senzația că lucrez într-un ceainic». Imaginea spune totul. În unele centre de detenție, în special din estul Franței, temperaturile au ajuns la 37 de grade în interior.”
Printre cele mai supraaglomerate închisori din Europa
Problemele generate de caniculă sunt amplificate de gradul ridicat de supraaglomerare al sistemului penitenciar francez.
Închisorile din Franța se numără printre cele mai aglomerate din Europa. Potrivit datelor oficiale, la 1 mai erau încarcerate 88.654 de persoane, un nivel record și cu aproape 5.000 mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.
În același interval au fost create doar 750 de noi locuri de detenție.
La nivelul întregului sistem, gradul de ocupare este de aproximativ 140%. În centrele de arest preventiv, situația este și mai gravă: rata de ocupare depășește 172%.
Aceste centre găzduiesc atât persoane aflate în așteptarea procesului și care beneficiază de prezumția de nevinovăție, cât și persoane condamnate la pedepse cu închisoarea de până la doi ani.
Celule pentru o persoană, ocupate de trei sau patru deținuți
Ferragne explică faptul că supraaglomerarea obligă administrațiile penitenciare să cazeze mai mulți oameni în spații proiectate pentru o singură persoană.
La începutul lunii mai, aproximativ 7.693 de deținuți dormeau pe saltele așezate direct pe podea, din cauza lipsei de paturi.
„Standardul este de nouă metri pătrați pentru o persoană și încă trei metri pătrați pentru fiecare ocupant suplimentar”, spune Ferragne. „În practică, ajungi să ai două sau chiar trei persoane în nouă metri pătrați. Iar când pui saltele pe podea, practic nu mai există spațiu pentru mișcare.”
Condițiile sunt agravate și de modul în care funcționează sistemul penitenciar francez.
Spre deosebire de multe alte țări, în Franța nu există cantine comune în majoritatea penitenciarelor. Deținuții mănâncă în celule, unde își încălzesc singuri mâncarea primită prin ușă.
Multe celule au toalete doar parțial separate de restul spațiului. În combinație cu ventilația deficitară și ferestrele securizate care limitează circulația aerului, atmosfera devine adesea sufocantă.
„Ai surse suplimentare de căldură, supraaglomerare, imposibilitatea de a aerisi și foarte mult timp petrecut în celulă”, explică Ferragne.
În unele centre de arest preventiv, deținuții petrec până la 22 de ore pe zi închiși în celule, cele două ieșiri zilnice în curtea de plimbare reprezentând singurele momente petrecute în afara acestora.
Canicula amplifică tensiunile
Potrivit lui Fonck, temperaturile ridicate contribuie și la creșterea riscului de incidente violente.
„Când ai celule proiectate pentru o persoană și introduci două, trei sau chiar patru persoane în ele, situația se schimbă radical”, spune liderul sindical.
„Tensiunea există deja, iar căldura o amplifică. În momentul în care oamenii încep să simtă că nu mai suportă temperatura, chiar și cea mai mică iritare poate escalada foarte repede.”
Critici dure din partea ONU și a Consiliului Europei
Supraaglomerarea închisorilor franceze este de ani de zile în atenția organizațiilor internaționale.
După o vizită efectuată în 18 centre de detenție din Franța, Subcomitetul ONU pentru Prevenirea Torturii a formulat concluzii extrem de critice.
„Supraaglomerarea închisorilor este una dintre cele mai urgente probleme observate în timpul acestei vizite. Ea afectează direct drepturile fundamentale ale persoanelor private de libertate, iar efectele sale depășesc cu mult mediul penitenciar”, a declarat Suzanne Jabbour, șefa delegației.
Ea a avertizat că, în unele dintre instituțiile vizitate, condițiile constatate ar putea constitui tratamente inumane sau degradante în sensul dreptului internațional.
La rândul său, o delegație a Consiliului Europei a avertizat că penitenciarele supraaglomerate riscă să se transforme în adevărate „depozite de oameni”.
Fonck spune că lipsa personalului și creșterea continuă a numărului de deținuți fac tot mai dificilă desfășurarea activității în condiții de siguranță.
„Estimările pentru sfârșitul acestui an sau începutul lui 2027 indică un număr de aproximativ 100.000 de deținuți, în condițiile în care capacitatea penitenciarelor va rămâne practic aceeași”, afirmă el.
În opinia sa, soluțiile trebuie să includă atât recrutarea de personal suplimentar, cât și utilizarea mai frecventă a alternativelor la detenție.
„Trebuie să analizăm modalități prin care anumite persoane să nu mai ajungă în închisoare și să folosim toate instrumentele disponibile pentru adaptarea executării pedepselor, astfel încât eliberările să se facă într-un cadru controlat și sigur”, spune liderul sindical.
De ce nu au funcționat reformele
În Franța au fost introduse în ultimii ani mai multe alternative la detenție, precum amenzile calculate în funcție de venit, munca în folosul comunității sau programele de muncă în afara penitenciarului.
Cu toate acestea, Ferragne susține că impactul acestor măsuri asupra populației carcerale a fost redus.
„Aceste sisteme s-au extins, însă numărul persoanelor încarcerate a continuat să crească”, explică el. „În realitate, nu am creat alternative reale la detenție, ci am extins aria de acțiune a sistemului de justiție penală.”
Închisorile trebuie adaptate la noua realitate climatică
Ferragne consideră că infrastructura penitenciară franceză are nevoie urgentă de modernizare pentru a face față fenomenelor meteorologice extreme care devin tot mai frecvente.
„Primul lucru care trebuie făcut este îmbunătățirea calității construcției penitenciarelor. În prezent, acestea nu sunt adaptate nici pentru valurile de căldură și nici pentru alte fenomene meteorologice extreme”, spune el.
Totuși, avertizează oficialul, problema nu poate fi rezolvată doar prin renovarea clădirilor.
„Căldura nu face decât să agraveze condiții care sunt deja proaste în restul anului. Sistemul penitenciar este atât de supraîncărcat încât deplasarea persoanelor în interiorul închisorilor a devenit extrem de dificilă. Prin reducerea populației carcerale și prin modificarea regulilor interne, am putea permite deținuților să petreacă mai mult timp în afara celulelor și să îmbunătățim condițiile de detenție”, concluzionează Ferragne.
Citește și:
Editor : C.A.