Curtea Constituțională a României discută, luni, sesizările de neconstituționalitate privind noua Lege a integrității. Actul normativ a fost contestat printr-o sesizare comună depusă de 27 de senatori USR și PNL, dar și printr-o acțiune separată a președintelui Nicușor Dan. Discuțiile dintre judecătorii CCR durează, deja, de două ore, timp în care s-ar fi ajuns inclusiv la o discuție despre sancționarea Siminei Tănăsescu, după întâlnirea controversată cu Ilie Bolojan, potrivit unor surse Digi24.
ACTUALIZARE 13:50 Simina Tănăsescu nu mai este judecător raportor pe dosarul Legii ANI, potrivit surselor Digi24. Șefa CCR a desemnat un alt judecător raportor în acest dosar, pe Csaba Asztalos.
ACTUALIZARE 12:55 Curtea Constituțională ar putea amâna decizia referitoare la Legea ANI, în condițiile în care întâlnirea dintre șefa CCR, Simina Tănăsescu, și prim-ministrul Ilie Bolojan a generat controverse în rândul judecătorilor constituționali, potrivit unor surse Digi24.
Unii judecători au cerut amânarea, în așa fel încât Simina Tănăsescu, judecător raportor pe Legea ANI, să predea dosarul unui alt judecător.
Aceleași surse au precizat că, în cadrul ședinței de luni, mai mulți judecători au cerut inclusiv sancționarea administrativă a Siminei Tănăsescu.
Pe ordinea de zi a ședinței CCR de luni se mai regăsesc și sesizările AUR privind Legea biodiversității (jalon în PNRR) și un împrumut de la BIRD.
Știrea inițială
Ședința Curții este programată să înceapă la ora 11:00.
Amendamentul privind sancțiunile pentru aleșii aflați în funcție
Una dintre principalele mize ale contestațiilor vizează caracterul retroactiv al unor sancțiuni, prin ceea ce a fost numit Amendamentul „Fritz”.
Prevederea contestată stabilește că aleșii aflați în funcție, în cazul cărora a fost constatată definitiv incompatibilitatea sau existența unui conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile.
Contestatarii invocă încălcarea articolului 15 din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor. Aceștia susțin că noua lege nu poate introduce sancțiunea pierderii mandatului pentru fapte și situații juridice care s-au încheiat sub legislația anterioară.
Prevederea a fost interpretată ca vizându-l în special pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și alți aleși locali aflați în situații similare.
Declarațiile de avere ale partenerilor de viață
A doua miză importantă privește obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere și de interese, prin ceea ce a fost numit Amendamentul „Grădinaru”.
Noua lege extinde această obligație la persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Contestatarii susțin că legea nu definește suficient de clar această sintagmă, de exemplu prin stabilirea duratei conviețuirii sau a existenței unei gospodării comune.
În opinia președintelui și a parlamentarilor care au contestat legea, publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu ocupă funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată și poate încălca standardele CJUE și CEDO.
Măsura a fost interpretată politic drept una care o vizează pe partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru.
Actul normativ, legat de fondurile din PNRR
Legea integrității reprezintă un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență și trebuie promulgată până la 31 august.
Social-democrații acuză USR și PNL că, prin sesizarea depusă la CCR, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene pentru a-și proteja liderii.
Contestatarii resping acuzațiile și susțin că integritatea nu poate fi asigurată printr-o lege pe care o consideră neconstituțională. Aceștia afirmă că o lege cu probleme de constituționalitate ar putea pune oricum în pericol îndeplinirea jalonului în relația cu Comisia Europeană.
Contestațiile apar în contextul în care, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al unor informații privind familia din declarațiile de avere.
Agenția Națională de Integritate și experții anticorupție avertizează că reducerea transparenței privind averile poate afecta angajamentele internaționale asumate de România în relația cu OCDE, GRECO și Comisia Europeană, inclusiv în cadrul Raportului privind Statul de Drept.
Editor : Ana Petrescu