Înalta Curte de Casație și Justiție urma să decidă miercuri, 5 august 2026, soarta dosarului în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de tentativă de lovitură de stat. Decizia nu a venit. Magistrații au amânat pronunțarea pentru joi, 6 august — o singură zi, dar cu miză enormă pentru cel mai controversat dosar penal al momentului.
Ce se decide la acea ședință poate determina dacă unul dintre cele mai grave dosare penale din România postdecembristă ajunge sau nu în fața judecătorilor de fond. Și, la fel de important, cum arată statul român față de acuzații cu rezonanță publică ridicată.
Ce s-a întâmplat miercuri la ÎCCJ
Pe 5 august, inculpații din dosar — printre care Călin Georgescu și Horațiu Potra, liderul unui grup de mercenari — s-au prezentat la sediul Înaltei Curți din București. Ședința a avut ca obiect soluționarea contestației depuse de inculpați împotriva hotărârii Curții de Apel București, care constatase că judecata pe fond poate să înceapă. Practic, Curtea de Apel a validat rechizitoriul procurorilor și a spus că dosarul e pregătit. Inculpații au contestat această decizie, susținând că nu sunt întrunite condițiile legale.
Magistrații de la cea mai înaltă instanță din țară au ascultat argumentele, au examinat dosarul și au ales să nu pronunțe soluția în aceeași zi. Amânarea nu e neobișnuită în dosarele complexe — judecătorii ÎCCJ au dreptul să ceară timp suplimentar pentru deliberare, mai ales când miza juridică e ridicată. Măsurile de securitate au fost vizibile: jandarmi, autospeciale și garduri metalice au înconjurat clădirea ÎCCJ și străzile din jur. Semn că autoritățile nu au exclus posibilitatea unor incidente în afara sălii de judecată.
Ce susțin procurorii și de ce contează această etapă
Procurorii afirmă că au strâns suficiente probe pentru ca judecata de fond să înceapă în privința lui Călin Georgescu, Horațiu Potra și a celorlalți inculpați. Acuzațiile includ tentativă de lovitură de stat — una dintre cele mai grave infracțiuni prevăzute de Codul penal român. Etapa actuală se numește procedura de cameră preliminară, finalizată deja la Curtea de Apel. ÎCCJ verifică acum dacă acea procedură a fost legal derulată și dacă obiecțiile inculpaților au temei juridic real.
Detaliul care schimbă tot: dacă instanța supremă respinge contestațiile, dosarul intră automat în faza de judecată pe fond. Dacă, dimpotrivă, găsește nereguli procedurale, dosarul poate fi retrimis sau clasat parțial. O respingere a contestațiilor nu înseamnă că inculpații sunt vinovați — înseamnă doar că procesul poate începe. Horațiu Potra se judecă în arest la domiciliu, după ce instanța i-a înlocuit arestul preventiv cu o măsură mai ușoară.
Ce urmează după 6 august și miza reală a dosarului
Joi, 6 august, ÎCCJ pronunță soluția amânată. Dacă respinge contestațiile, dosarul intră în faza de judecată pe fond — cu termene, dezbateri și, la final, o sentință care poate lua ani. Dacă le admite, situația se complică și termenele se lungesc considerabil. Dincolo de calendarul strict, acest dosar are o dimensiune politică pe care ar fi naiv s-o ignorăm: Georgescu a candidat la alegerile prezidențiale și a obținut un scor semnificativ în primul tur al scrutinului anulat.
Procesul său penal nu e doar o chestiune de drept penal — e momentul prin care statul român arată dacă tratează acuzații cu rezonanță publică după aceleași reguli ca pe oricine altcineva. Răspunsul pe care îl va da instanța joi nu închide niciun capitol. Deschide, cel mai probabil, un proces lung și urmărit atent. Întrebarea care rămâne nu e dacă va exista judecată în dosarul Călin Georgescu, ci ce va dovedi ea.