Ilie Bolojan a declarat că dezbaterile privind noua lege a salarizării au generat așteptări pe care bugetul actual nu le poate susține. Premierul interimar a arătat că promisiunile referitoare la majorări semnificative ale salariilor din sectorul public nu au fost corelate cu constrângerile financiare ale statului și cu angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Liderul PNL a atras atenția că discuțiile publice au generat așteptări exagerate în rândul angajaților din sectorul public.
„Este o gravă eroare să creezi așteptări care nu pot fi onorate. Și în toată retorica pe care au avut-o cei care comunicau pe aceste spețe s-au creat speranțe și așteptări de creșteri de salarii (…), evident că nu se mai putea. Asta este problema atunci când promiți mai mult decât poate fi susținut în realitate. Suntem după o perioadă în care, pe de-o parte, am avut plafonarea salariilor, am avut plafonarea pensiilor, dar, în același timp, am avut inflația, pe care nu o putem nega, care, în mod inevitabil, a afectat puterea de cumpărare. Este o realitate pe care nu o putem nega, dar nici nu o puteam evita foarte mult”, a afirmat Bolojan, joi seară la Euro News România.
Presiunea bugetară și limitele fiscale
Bolojan a explicat că orice ajustare salarială trebuie corelată cu angajamentele bugetare și cu spațiul fiscal disponibi.
„Trebuie făcută o formă de indexare începând de anul viitor. Dar, din nou, ca să faci această indexare, trebuie să respectăm și angajamentele pe care le-am luat ca țară în 2021 cu PNRR, ceea ce înseamnă că trebuie să ne încadrăm într-o anumită anvelopă. Pe de altă parte, trebuie să venim cu o lege care să reașeze lucrurile care au fost distorsionate în acești ani prin numeroasele modificări care au fost făcut.
Avem un fond total de salarii de 166 de miliarde de lei și, conform tuturor analizelor, nu ne putem crește acest fond de salarii decât în limita posibilităților acestei țări. Asta înseamnă să păstrăm acest procent din PIB pe care îl avem și astăzi. Față de estimările legate de PIB-ul de anul viitor, am putea crește cu câteva miliarde, șapte, opt, nouă miliarde.
Partidele au agreat că limita care a fost acceptată de Ministerul de Finanțe, ca să nu ieșim din indicatorii macroeconomici, este de două miliarde. Ori gândiți-vă că dacă li s-au generat niște așteptări că va crește cu 30 de miliarde, cu 18 miliarde sau cu 12 miliarde fondul de salarii, este normal că atunci când oamenii au văzut că nu le cresc salariile cu cât au așteptat au început să protesteze”, a mai subliniat liderul PNL.
Bolojan propune reducerea cheltuielilor și eficientizarea statului
Șeful liberalilor consideră că majorarea veniturilor bugetare nu este suficientă și că este necesară și o restructurare a aparatului administrativ:
„Vrem să creștem salariile mai mult în România, n-avem decât două posibilități: să avem mai mulți bani la buget, ceea ce nu este foarte simplu, sau să reducem baza de cheltuieli. Eu cred că soluția corectă pentru România este să ne reducem cheltuielile, în sensul în care avem încă multe instituții în care avem personal supradimensionat. Asta este o realitate.
Este anormal, din punctul meu de vedere, să ții trei oameni într-o anumită zonă, plătiți mediu, în loc să ții doi oameni plătiți bine, care pot face lucruri de trei. Cel de-al treilea nu justifică activitatea acolo. El creează doar probleme, creează lipsă de motivație pentru cei care sunt competenți și îi împinge să plece către sectorul privat”, a mai explicat premierul interimar.
Deciziile discutate în coaliție
În final, Bolojan a precizat că există un consens politic privind limitele bugetare.
„Au discutat cu liderii de grup din Parlament, au căzut de acord pe anumite forme și am spus foarte clar: cât este anvelopa, atât aveți avizul de la Finanțe. Din punctul meu de vedere, mergeți și prezentați proiectul. Fără să intru în detalii, orice s-ar discuta și oricum s-ar modifica, mai mult de atât nu se poate”, a concluzionat premierul interimar.
Editor : Ana Petrescu