Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, în conferință de presă, că datele de la INS legate de inflație și recesiune tehnică arată un efect așteptat ca urmare unor „deficite imense” create de guvernele din 2023 și 2024, dar că ultimile date reprezintă „un semn că economia noastră se însănătoșește”. „Asta este starea reală a economiei, fără deficite imense, care sunt gândite doar pe îndatorare, dar care nu mai puteau fi susținute”, a subliniat Bolojan, care a acuzat că este „anormal și imoral ca atunci când guvernele care au fost în 2023, 2024 au dat foc la acoperișul casei României (…) să vii și să critici pe cel care vine să stingă focul”.
„Legat de datele INS pe componenta de inflație și recesiune tehnică. Aceste date nu sunt o surpriză, ci sunt un efect al mai multor facturi. În toate intervențiile din această perioadă nu am creat așteptări care nu pot fi onorate.
Inflația este un rezultat cumulat al mai multor factori, care înseamnă că dacă ai deficite imense, deci arunci bani în piață, inevitabil vei creea o bază pentru inflație și am plecat cu o inflație mare de anul trecut. În plus, vă rog să vă gândiți la efectele liberalizării prețului la electricitate, la cele două procente în plus la TVA din 2025, la care s-au adăugat efectele războiului din Iran, ceea ce a însemnat creșteri de prețuri la pompe, la combustibil, de asemenea zona de îngrășăminte din agricultură. Dar ele s-au reflectat și în costuri de producție și în celelalte prețuri.
Pe măsură ce lunile din anul trecut, cu o inflație mai mare, mă refer la iulie – august, vor ieși din calcul, vom vedea că inflația anuală, așa cum va fi raportată în lunile următoare, va începe să scadă. Dacă nu vor interveni și alte șocuri, în luna iulie ne vom duce către o inflație de 8%, iar în august vom coborî spre 6%”, a spus Ilie Bolojan.
„Nu s-a văzut nicăieri o corecție de deficit fără o contracție economică”
Premierul a precizat că recesiunea tehnică este un efect previzibil, dar că este un semn că „economia noastră se însănătoșește”.
„În privința creșterii economice, având în vedere revizuirea datelor de către INS pentru ultimul trimestru al anului trecut, suntem în al treilea trimestru de recesiune tehnică. Și acesta era un efect previzibil. Chiar dacă pare un semn care nu e bun, eu cred că este un semn că economia noastră se însănătoșește. Deși în ultimii ani am avut niște deficite imense, totuși creșterile economice au fost destul de mici. În 2024 deficitul a fost de peste 9%, iar creșterea economică a fost undeva de 1%. Ce înseamnă asta? Că am suprastimulat consumul pe datorie, fără corespondent în producția internă, pentru a masca de fapt o scădere economică.
Acum suntem într-un moment al adevărului. Asta este starea reală a economiei, fără deficite imense, care sunt gândite doar pe îndatorare, dar care nu mai puteau fi susținute. Orice corecție de acest fel are efecte de contracție economică. Nu s-a văzut nicăieri o corecție de deficit fără o contracție economică și, inevitabil, are și niște efecte adverse. Ca să reduci deficitul, reduci consumul pe datorie și ai inevitabil o contracție a consumului și a creșterii economice.
Că suntem pe calea cea bună o arată scăderea deficitului reușită anul trecut și mi se pare că este total anormal și este fals în totalitate că această reducere de deficit ar fi fost rezultatul unor inginerii contabile prin neplata facturilor. Cum se demonstrează asta? Foarte simplu. Există două tipuri de calcul al deficitului: deficitul cash, adică facturile achitate din împrumuturi, și deficitul ESA, care include și facturile emise, dar neplătite.
Anul trecut am avut deficitul cash de 7,6% din PIB și deficitul ESA de 7,9% din PIB – o diferență minimă – gândiți-vă cum a fost în 2024 – care arată că facturile au fost plătite, chiar și cele restante, de mult timp. Ministerul Dezvoltării a anunțat că la finalul anului toate facturile au fost plătite”, spune Bolojan.
Liderul PNL acuză că este „anormal și imoral ca atunci când guvernele care au fost în 2023, 2024 au dat foc la acoperișul casei României (…) să vii și să critici pe cel care vine să stingă focul”.
„Este oricum anormal și imoral ca atunci când guvernele noastre, care au fost în 2023, 2024, au dat foc la acoperișul casei României, au generat deficite prin aruncarea banilor în toate direcțiile, evident în scop electoral, prin inflația care a fost generată, să vii și să critici pe cel care vine să stingă focul. Pentru că atunci când stingi focul, în mod inevitabil apa mai distruge câte ceva, care oricum n-ar fi putut fi salvat. Dar asta nu e un lucru normal, și cred că e un aspect de responsabilitate din partea noastră ca, știind ceea ce am preluat, și ceea ce se poate face, în afara disputelor politice, în afara unui context sau altul, să fim responsabili pentru această țară și să ne comportăm în mod rațional”, a afirmat Ilie Bolojan.
Liderul PSD Sorin Grindeanu a lansat atacuri la adresa lui Ilie Bolojan după ce Institutul Național de Statistică a anunțat creșterea inflației anuale la peste 10% în luna aprilie. Potrivit lui Grindeanu, reforma Guvernului Bolojan a adus trei trimestre consecutive de scădere economică. „Înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort…din punct de vedere economic”, a scris acesta pe Facebook. Grindeanu a mai afirmat miercuri că „pe Ilie Bolojan nu l-a demis Parlamentul, l-a demis INS”.
Editor : Alexandru Costea