Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, avertizează că perioada în care statele s-au putut baza pe dobânzi scăzute și creștere economică pentru a-și ține sub control datoriile s-a încheiat. În acest context, guvernele cu datorii ridicate trebuie să își reducă deficitele și să își refacă rezervele bugetar
Într-un discurs susținut la Singapore, înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, Georgieva a atras atenția că datoria publică mondială se apropie de niveluri întâlnite ultima dată în perioada de după Al Doilea Război Mondial. Potrivit estimărilor sale, aceasta ar putea depăși 100% din PIB-ul mondial înainte de sfârșitul deceniului.
Șefa FMI consideră că economiile dezvoltate contribuie în principal la această creștere și avertizează că multe dintre statele cu niveluri ridicate de îndatorare nu au adoptat încă planuri suficient de clare pentru reducerea deficitelor.
Kristalina Georgieva susține că guvernele nu se mai pot baza exclusiv pe accelerarea economiei pentru a-și rezolva problemele bugetare. În opinia sa, este nevoie de măsuri de consolidare fiscală pe termen mediu, astfel încât statele să își recapete spațiul de manevră financiar.
Împrumuturile devin tot mai scumpe
Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă costurile tot mai mari ale finanțării. Randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani din Statele Unite, Germania și Japonia au ajuns la niveluri care nu au mai fost întâlnite de mai mulți ani.
În aceste condiții, Kristalina Georgieva consideră că băncile centrale din mai multe țări ar trebui să mențină o abordare prudentă, dar restrictivă, în privința politicii monetare. Ea a apreciat drept potrivite recentele majorări de dobândă operate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei.
Economia globală se confruntă simultan cu două forțe care trag în direcții opuse, potrivit șefei FMI. Pe de o parte, prețurile ridicate la energie afectează activitatea economică, iar pe de altă parte, investițiile masive în inteligența artificială oferă un impuls important anumitor economii.
Creșterea costurilor energiei este legată de tensiunile și conflictul din regiunea Golfului, iar prețul petrolului se menține în jurul pragului de 100 de dolari pe baril. Nivelul este superior celui de aproximativ 89 de dolari utilizat de FMI în proiecțiile sale din luna iulie.
Fondul anticipa atunci o creștere economică mondială de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027. Kristalina Georgieva avertizează însă că efectele energiei scumpe ar putea persista chiar și în cazul unei încheieri rapide a conflictului.
Investițiile în inteligența artificială, oportunitate și risc
Inteligența artificială reprezintă unul dintre cele mai importante motoare de transformare a economiei mondiale, consideră șefa FMI. Dacă dezvoltarea și implementarea acesteia sunt gestionate corespunzător, tehnologia ar putea adăuga până la 0,5 puncte procentuale anual la creșterea economică globală.
Pe termen de un deceniu, efectul cumulat ar putea fi comparabil cu adăugarea unei economii de dimensiunea ASEAN la economia mondială.
Totuși, boom-ul investițiilor în IA vine și cu riscuri. Kristalina Georgieva avertizează că ritmul actual al cheltuielilor ar putea avea efecte inflaționiste, iar o eventuală dezamăgire a investitorilor în privința perspectivelor tehnologiei s-ar putea transforma într-un șoc pentru piețele financiare și economie.
Printre riscurile asociate dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale se numără și dispariția unor locuri de muncă, atacurile cibernetice și posibilitatea ca sistemele avansate să evolueze în direcții dificil de controlat de oameni.
FMI urmează să prezinte săptămâna viitoare, în cadrul reuniunilor de la Bangkok, noi estimări privind evoluția economiei mondiale.