Două state aflate pe flancul estic al NATO avertizează că Rusia pregătește o posibilă „provocare” în statele baltice sau în Polonia, într-o încercare de a testa coeziunea Alianței Nord-Atlantice. Potrivit unor surse occidentale citate de The Guardian, există temeri că situația s-ar putea deteriora pe fondul presiunii tot mai mari exercitate asupra Kremlinului de campania Ucrainei de atacuri cu rază lungă de acțiune asupra unor ținte din apropierea Moscovei și Sankt Petersburgului.
Luni, serviciile de informații din Letonia au transmis că „există indicii potrivit cărora Rusia pregătește provocări militare împotriva statelor baltice sau a Poloniei”. Totuși, acestea apreciază că este puțin probabil să fie vorba despre un atac militar de amploare.
O sursă politică de rang înalt dintr-un al doilea stat membru NATO a făcut o declarație similară săptămâna trecută, afirmând că serviciile de informații au indicii că președintele rus Vladimir Putin „pregătește ceva împotriva statelor baltice”.
Potrivit aceleiași surse, liderul de la Kremlin ar putea încerca să testeze disponibilitatea Statelor Unite de a apăra unele dintre cele mai mici state membre NATO – Estonia, Letonia și Lituania – într-o încercare riscantă de a schimba cursul războiului, în condițiile în care Rusia întâmpină dificultăți în invazia din Ucraina.
Serviciile de informații letone consideră că Rusia nu are capacitatea de a deschide un al doilea front, însă ar putea recurge la atacuri hibride, precum lansări de rachete, atacuri cu drone sau alte acțiuni menite să transmită un mesaj de intimidare: „Încetați să mai sprijiniți Ucraina, altfel veți avea propriile probleme”.
„Rusia va căuta metode”
Deși avertismentele par să fie legate între ele, informațiile publice care le susțin sunt limitate, spre deosebire de avertismentele detaliate făcute de CIA și MI6 înaintea invaziei ruse pe scară largă din februarie 2022.
Aceste semnale apar într-un moment în care ofensiva Rusiei în Ucraina pare să fi stagnat, ceea ce ridică întrebări privind posibilitatea ca Moscova să recurgă la strategii alternative pentru a ieși din impas sau pentru a-și crea un avantaj.
Keir Giles, expert în Rusia la centrul de analiză Chatham House, afirmă că Moscova va căuta modalități de a schimba actuala dinamică a conflictului. „Rusia va căuta metode de a întrerupe tendința actuală, fie prin extinderea conflictului către alte state, fie prin acțiuni în alte zone. Nu trebuie să ne așteptăm ca Rusia să accepte pasiv o înfrângere”, a spus acesta.
Slăbiciunea relativă a Rusiei ar fi fost evidențiată și în această săptămână, după ce stații de retransmisie pentru drone din Belarus au fost scoase din funcțiune în urma amenințărilor Ucrainei că le va ataca. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski acordase Minskului un ultimatum de o săptămână, susținând că aceste echipamente facilitează atacurile rusești asupra Ucrainei.
Un canal de Telegram a relatat că autoritățile belaruse din regiunile Brest și Gomel au cerut operatorilor de telefonie mobilă să demonteze anumite relee, invocând faptul că acestea afectează zonele de cuibărit ale cocoșilor de munte.
Summitul anual al NATO va avea loc în această lună la Ankara, într-un context marcat de incertitudini privind angajamentul Statelor Unite față de alianță. Miercuri, Donald Trump a declarat că s-a simțit „dezamăgit” de aliații europeni care nu au permis avioanelor americane să utilizeze baze aeriene de pe teritoriul lor pentru bombardarea Iranului.
„Este o perioadă periculoasă”
De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, Rusia a fost acuzată de mai multe acțiuni de sabotaj și provocare, inclusiv plasarea unor dispozitive incendiare în colete DHL expediate în Marea Britanie, Polonia și Germania, în vara anului 2024.
În septembrie anul trecut, 19 drone-capcană rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, determinând NATO să ridice avioane de luptă pentru interceptare, în timp ce locuitorii din trei provincii estice au fost sfătuiți să se adăpostească.
Între timp, Ucraina și-a dezvoltat treptat o capacitate proprie de atac la mare distanță, fiind capabilă să lovească ținte aflate la până la 2.000 de kilometri în interiorul teritoriului rus. Săptămâna trecută, aproape 200 de drone au lovit mai multe obiective din Moscova, iar după bombardarea unei rafinării, asupra unor zone ale capitalei ruse s-au revărsat cantități de petrol.
O sursă militară occidentală a declarat că există îngrijorări privind posibilitatea ca Rusia să reacționeze agresiv dacă Vladimir Putin va considera că se află sub o presiune tot mai mare, în contextul în care războiul începe să afecteze inclusiv Moscova și Sankt Petersburg. „Nu pot să ascund faptul că aceasta este o perioadă periculoasă”, a afirmat sursa, potrivit The Guardian.
Temeri privind o posibilă escaladare rusă au existat și în toamna anului 2022, după contraofensiva ucraineană din regiunea Harkov, când în Occident au apărut îngrijorări că Moscova ar putea recurge chiar la arma nucleară. În cele din urmă, nu au existat dovezi privind pregătirea unei astfel de desfășurări, iar linia frontului s-a stabilizat până la sfârșitul acelui an.
Editor : C.S.