Premierul Ilie Bolojan a acuzat Hidroelectrica, într-o postare pe Facebook, că a neglijat investițiile în baterii de stocare și a ales „profitul pe termen scurt” și bonusuri de până la 180.000 de euro pentru conducere, susținând că, în aceste condiții, prețurile la energie ar fi putut fi cu 20-30% mai mici. În replică, într-o intervenție la Digi24, expertul Dumitru Chisăliță a declarat că investițiile în baterii sunt utile, dar impactul lor real asupra prețurilor ar fi fost de cel mult 1% și că România are nevoie de un mix mai larg de soluții de stocare.
Ilie Bolojan susține, într-un video postat pe pagina sa de Facebook, că lipsa investițiilor în stocarea energiei a contribuit direct la creșterea prețurilor pentru consumatori, explicând mecanismul prin care acestea ar fi putut fi reduse:
„Când Hidroelectrica alege profitul pe termen scurt și bonusurile în locul investițiilor strategice, pierd nu doar compania, ci mai ales românii, care ajung să plătească o energie mai scumpă decât ar fi fost necesar. În acești ani, Hidroelectrica a făcut puține investiții și a preferat să facă profituri. Dacă lângă fiecare baraj care este pe cursul apei, nu în zona montană, care trebuie să funcționeze, pentru că nu poți opri apa, am fi montat de un an, doi niște baterii de stocare, în așa fel încât toată producția între orele de la prânz să fie stocată și să fie eliberată seara, ar fi însemnat nu doar profituri mai mari pentru companie, ci și prețuri cu 20-30% mai mici pe piața de energie din România pentru cetățeni”, a afirmat premierul.
Acesta a detaliat diferențele majore de preț din timpul zilei și modul în care acestea influențează piața:
„La orele prânzului, când consumul este mai mic, prețul energiei scade foarte mult, uneori aproape de zero, în timp ce seara, la orele de vârf, când consumul crește, prețul poate ajunge până la 800 de lei. Dacă această energie ieftină ar fi fost stocată și utilizată ulterior, am fi avut o piață mai stabilă și prețuri mai mici pentru consumatori”.
În același context, premierul a criticat și politica de remunerare a conducerii companiei:
„Au preferat să ia bonusuri de performanță de 150.000 – 180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au, în loc să facă aceste investiții. Este un alt exemplu de ce înseamnă să-ți bați joc de banul public nefăcând investiții, în condițiile în care aceste decizii afectează direct buzunarele românilor”.
„Trebuie să separăm lucrurile și să nu creăm așteptări nerealiste”
Dumitru Chisăliță a explicat că discuția despre bonusuri și investiții trebuie analizată în contextul mecanismelor existente în companiile de stat:
„Haideți să le luăm pe rând și să separăm apele. În primul rând discutăm de managementul companiilor de stat, de bonusurile foarte mari care există și de modul în care acestea sunt stabilite. Aceste bonusuri sunt în concordanță cu planurile de management și cu indicatorii de performanță, care de multe ori sunt slabi. Practic, oamenii aceia, cu concursul instituțiilor din ministere și de la Secretariatul General al Guvernului, au ajuns să primească acești bani. Nu și-au acordat singuri aceste bonusuri, există un întreg mecanism instituțional în spate”, a explicat expertul.
Acesta a precizat că modificarea acestor situații este posibilă, dar dificilă: „Se poate interveni asupra acestor bonusuri, dar nu peste noapte, pentru că vorbim despre contracte, mandate aprobate de AGA și un mecanism complex care implică acționarii”.
Pe tema investițiilor în baterii, Chisăliță a atras atenția că acestea sunt doar o parte a soluției și că impactul lor este limitat: „Investiția în stocare este foarte importantă, dar greșeala este că discutăm exclusiv de baterii. Bateriile sunt foarte bune, dar nu sunt o soluție universală, nu funcționează la orice, oricând și pentru orice situație. Este important să fim realiști și să lucrăm cu cifre concrete, nu cu estimări optimiste care pot crea așteptări false”.
Expertul a explicat și care ar fi fost, în realitate, impactul acestor investiții: „Hidroelectrica are în plan, pentru acest an și anul viitor, instalarea a aproximativ 300 MW în baterii. Chiar dacă aceste capacități ar fi fost deja funcționale, ele ar fi acoperit doar circa 0,15% din consumul zilnic de energie, ceea ce ar fi însemnat un impact asupra prețurilor de cel mult 1% pe piața din România, mult sub estimările de 20–30% vehiculate în spațiul public”.
„România are nevoie de un mix de stocare”
Chisăliță a subliniat că problema stocării energiei trebuie abordată integrat, nu printr-o singură soluție tehnologică: „Avem nevoie de un mix de stocare. Bateriile sunt un element important, dar trebuie completate cu alte tipuri de magazinare, cum sunt acumulările prin pompaj, care există deja în zona Hidroelectrica și care puteau fi dezvoltate de foarte mulți ani. Fiecare tehnologie are rolul ei, în funcție de intervalul de timp și de specificul consumului”.
În final, expertul a explicat obiectivul unui sistem energetic modern: „Dacă vrem, într-adevăr, să avem un sistem energetic care să ne asigure energie nu doar când este soare și producția este mare, ci și seara, dimineața sau în perioadele de vârf, trebuie să construim acest mix de soluții. Doar așa putem ajunge la un sistem stabil și, în timp, la prețuri mai accesibile pentru consumatori”.
Editor : Andreea Dobra
