Blocada porturilor iraniene de către Statele Unite a forțat China să depindă și mai mult de petrolul din Rusia, ceea ce i-a oferit lui Vladimir Putin un atu care i-a lipsit în ultimii ani în relația cu Xi Jinping: puterea de piață. Capacitatea de a stabili prețul celui mai important produs de export al Rusiei a dublat temporar veniturile Moscovei obținute din livrările de petrol, însă anunțul Teheranului privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz amenință să încline din nou balanța înspre Beijing.
Criza din Golful Persic i-a produs multe bătăi de cap președintelui american Donald Trump, însă i-a oferit și ocazia de a submina sistemul petrolier din umbră al Chinei prin scoaterea din joc a unuia dintre principalii săi furnizori, după cum se arată într-o analiză The Telegraph.
În ultimele săptămâni, dualitatea poziției Beijingului a devenit mult mai clară. Pe de-o parte, China s-a bucurat să vadă cum Statele Unite se afundă tot mai mult într-o nouă criză în Orientul Mijlociu.
Pe de altă parte, motorul economiei chineze, lovit deja de tarifele comerciale impuse de Trump și de strategia Washingtonului privind aducerea mijloacelor de producție ale companiilor americane înapoi în țară, este dependent în mare măsură de petrolul străin pentru a-și păstra ritmul ridicat al exporturilor.
Pariul lui Trump pare să fi inclus folosirea Rusiei ca o armă împotriva Chinei. Mai întâi, președintele SUA i-a oferit lui Putin un cadou când a emis o derogare de 30 de zile de la sancțiunile contra petrolului rusesc la mijlocul lunii martie, ceea ce a stabilizat piața globală a petrolului și a schimbat dinamica relației Rusia-China.
Washingtonul manipulează echilibrul relației dintre Beijing și Moscova în avantajul său
Bejingul a cumpărat petrol rusesc de zeci de ani, însă a implementat și o strategie de diversificare a surselor de energie, care i-a permis să stabilească prețurile. Odată cu războiul din Ucraina, acest trend s-a simțit și mai mult, pe măsură ce Rusia a devenit tot mai izolată.
Când SUA au început să bombardeze Iranul, Trump i-a oferit practic lui Putin puterea de a stabili el prețul petrolului, Rusia găsindu-se dintr-o dată într-o poziție extrem de avantajoasă.
Înainte ca Teheranul să anunțe că Strâmtoarea Ormuz va rămâne „complet deschisă” pe durata armistițiului, țițeiul rusesc ajunsese să se vândă cu 100-120 de dolari pe baril – de două ori mai mult decât prețul pe care China îl plătea Rusiei în ianuarie 2023.
Această situație a întărit autonomia strategică a Moscovei în parteneriatul cu Beijingul, ceea ce a făcut ca Rusia să fie mai puțin subordonată Chinei.
În afară de faptul că a forțat China să aibă de-a face cu o Rusie mai puternică, Trump i-a arătat lui Putin avantajul uriaș pe care îl pot oferi relațiile mai bune cu Occidentul și cum realinierea strategică ar fi în interesul său.
Totuși, este puțin probabil ca această mână de ajutor nesperată să afecteze semnificativ relațiile dintre SUA și Rusia. Trump nu s-a ferit, însă, să manipuleze echilibrul dintre Beijing și Moscova în avantajul său, în încercarea de a preveni consolidarea celor două țări într-un singur „bloc”, așa cum s-a întâmplat în Războiul Rece.
Donald Trump încearcă să scoată Rusia de pe orbita Chinei
Strategia lui Trump, în care aliatul de azi ar putea fi folosit ca monedă de schimb mâine, este una haotică, dar oferă și câteva avantaje surprinzătoare, precum posibilitatea de a scoate Rusia de pe orbita Chinei. Rămâne de văzut dacă strategia sa va da roade pe termen lung.
Când China a pierdut Venezuela ca sursă de petrol, Cuba a început și ea să se clatine. Când Trump a blocat exportul de petrol iranian, China a fost forțată să depindă de Rusia. Situația rămâne la fel de volatilă precum piața energetică.
Între timp, bursa de la Moscova a scăzut, precum și acțiunile Rosneft, Gazprom Neft, Lukoil și Tatneft, după anunțul Iranului. Prețurile globale ale petrolului au scăzut și ele cu peste 11%, țițeiul Brent ajungând la 88 de dolari pe baril, potrivit Moscow Times.
Dacă Statele Unite și Iranul nu ajung la un acord de pace sau o extinderea a armistițiului de două săptămâni, tranzitul vaselor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz ar putea fi din nou blocat începând de miercuri la miezul nopții. Încetarea focului convenită între Israel și Liban se va încheia pe 26 aprilie.
În luna martie, veniturile Moscovei din exportul de țiței și alte produse derivate din petrol au crescut la 19 miliarde de dolari, potrivit Agenției Internaționale a Energiei, față de 9,75 de miliarde de dolari în luna februarie, atunci când a fost atins un nou record negativ de la începutul războiului din Ucraina.
Kremlinul anunțase la începutul lunii aprilie că Strâmtoarea Ormuz a rămas deschisă pentru vasele rusești.
Editor : Raul Nețoiu
