Boala coronariană apare atunci când arterele care alimentează mușchiul inimii cu sânge și oxigen se îngustează sau se blochează. În anumite situații, tratamentul medicamentos sau procedurile intervenționale nu sunt suficiente pentru restabilirea unei circulații adecvate, iar medicii pot recomanda bypassul aortocoronarian.
Dr. Aida Badea, medic specialist chirurgie cardiovasculară, Spitalul Clinic SANADOR, explică principalele aspecte legate de această intervenție, de la situațiile în care este recomandată și investigațiile necesare înainte de operație până la riscurile și rezultatele pe termen lung.
Ce este bypassul aortocoronarian?
Bypassul aortocoronarian este o intervenție chirurgicală prin care se creează o nouă cale pentru ca sângele să ajungă la mușchiul inimii, ocolind porțiunea unei artere coronare care este îngustată sau blocată.
În cadrul operației sunt utilizate vase de sânge prelevate din alte zone ale corpului sau artere care pot fi folosite pentru a realiza aceste noi trasee de circulație. Scopul procedurii este îmbunătățirea aportului de sânge către inimă și reducerea consecințelor produse de boala coronariană.
În funcție de numărul și localizarea arterelor afectate, un pacient poate avea nevoie de unul sau mai multe bypassuri.
Când este recomandată operația?
Decizia de a efectua un bypass aortocoronarian nu se bazează doar pe existența unei îngustări la nivelul arterelor coronare. Medicii analizează localizarea și severitatea blocajelor, numărul vaselor afectate, funcția inimii, simptomele pacientului și alte boli asociate.
În anumite cazuri, poate fi preferată o procedură de revascularizare prin intervenție coronariană, în timp ce în altele chirurgia poate reprezenta o opțiune mai potrivită, mai ales atunci când sunt afectate mai multe vase sau există leziuni complexe.
Alegerea tratamentului trebuie făcută individual, după o evaluare completă a fiecărui pacient.
Durerea în piept nu este singurul semnal de alarmă
Una dintre cele mai cunoscute manifestări ale bolii coronariene este durerea sau senzația de presiune în piept. Totuși, arterele coronare îngustate nu provoacă întotdeauna simptome evidente.
Unele persoane pot acuza dificultăți de respirație, oboseală neobișnuită sau scăderea toleranței la efort. Există însă și pacienți la care boala poate fi descoperită în urma unor investigații efectuate din alte motive, fără ca aceștia să fi prezentat anterior semne clare.
Din acest motiv, absența durerii în piept nu exclude automat existența unei afecțiuni coronariene.
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F11%2Fbanner-whatsapp-csid.jpg "Bypassul aortocoronarian: când este necesară intervenția și ce trebuie să știe pacienții despre riscuri 3")