Ochii care ustură sau senzația că ai permanent gura uscată sunt simptome pe care multe persoane le pun pe seama oboselii, a timpului petrecut în fața ecranelor, a stresului sau a deshidratării. Atunci când însă aceste manifestări persistă și sunt însoțite de oboseală inexplicabilă, dureri articulare sau alte simptome, poate fi necesară o evaluare medicală. Una dintre afecțiunile care pot sta în spatele uscăciunii persistente este boala Sjögren, o afecțiune autoimună care afectează în special glandele responsabile de producerea lacrimilor și a salivei. Boala apare mult mai frecvent la femei și poate rămâne nediagnosticată o perioadă îndelungată, tocmai pentru că simptomele sale pot fi confundate cu probleme obișnuite.
Ce este boala Sjögren și de ce apare uscăciunea?
În cazul bolii Sjögren, sistemul imunitar atacă în mod eronat țesuturi sănătoase, afectând în special glandele lacrimale și salivare. În consecință, organismul produce mai puține lacrimi și mai puțină salivă. La nivelul ochilor, acest lucru poate provoca senzație de arsură, mâncărime, iritație sau impresia că există nisip în ochi. Gura poate deveni lipicioasă sau foarte uscată, iar vorbitul, mestecatul și înghițitul pot deveni inconfortabile.
Lipsa salivei are și alte consecințe. Saliva contribuie la protejarea dinților și a cavității bucale, astfel că reducerea producției sale poate favoriza apariția cariilor și a infecțiilor orale.
Boala afectează predominant femeile. Potrivit Institutului Național de Cercetare Dentară și Craniofacială din SUA, femeile sunt de aproximativ nouă ori mai predispuse decât bărbații să dezvolte această afecțiune.
Citește și: Boala Sjögren: cum poți ameliora simptomele și ce schimbări te ajută să ai o viață mai ușoară
De ce sunt femeile mai afectate?
Cauza exactă a bolii Sjögren nu este cunoscută. Specialiștii consideră că apariția sa poate fi rezultatul unei combinații între predispoziția genetică și factori de mediu. Unele infecții virale ar putea contribui la declanșarea unui răspuns imun anormal la persoanele susceptibile, însă faptul că o persoană a trecut printr-o anumită infecție nu înseamnă automat că va dezvolta boala.
Și factorii hormonali sunt investigați pentru a explica diferența foarte mare dintre femei și bărbați, însă mecanismul exact nu este încă pe deplin înțeles.
Boala Sjögren nu afectează doar ochii și gura
Deși uscăciunea este unul dintre cele mai cunoscute semne, boala Sjögren poate avea manifestări în mai multe zone ale organismului. Printre simptomele care pot apărea se numără:
- oboseală severă sau persistentă;
- dureri musculare și articulare;
- febră prelungită;
- tuse persistentă sau alte simptome respiratorii;
- manifestări cutanate;
- amorțeli și furnicături;
- probleme neurologice.
În unele cazuri, boala poate afecta și organe precum plămânii sau rinichii. Implicarea sistemului nervos poate duce la tulburări de sensibilitate, echilibru, mers sau coordonare, însă aceste complicații nu apar la toate persoanele cu Sjögren. Afecțiunea poate exista independent, situație cunoscută drept boala Sjögren primară, sau poate apărea împreună cu alte boli autoimune, precum artrita reumatoidă sau lupusul.
Cum este diagnosticată boala Sjögren?
Nu există un singur test care să confirme boala. Diagnosticul este stabilit de medic prin corelarea simptomelor cu rezultatele mai multor investigații. Evaluarea poate include istoricul medical și examenul clinic, analize de sânge, teste oftalmologice pentru evaluarea producției de lacrimi și investigații care măsoară producția de salivă. În anumite situații, medicul poate recomanda investigații imagistice ale glandelor salivare sau, dacă este necesar, o biopsie.
De aceea, uscăciunea persistentă nu trebuie interpretată automat ca fiind Sjögren. Aceleași simptome pot avea numeroase alte cauze, iar diagnosticul trebuie stabilit de un specialist.
Există tratament pentru boala Sjögren?
În prezent, nu există un tratament care să vindece boala Sjögren. Managementul urmărește reducerea simptomelor, protejarea organelor afectate și controlul inflamației atunci când boala are manifestări sistemice.
Pentru simptomele de uscăciune pot fi recomandate lacrimi artificiale, produse care înlocuiesc saliva sau medicamente care stimulează secreția salivară. Hidratarea și îngrijirea atentă a dinților sunt, de asemenea, importante pentru reducerea riscului de complicații orale. Atunci când sunt afectate organe sau există o inflamație sistemică importantă, medicul poate prescrie medicamente care modifică sau reduc activitatea sistemului imunitar.
Tratamentul trebuie individualizat și urmărit de medic, în special în cazul formelor care afectează mai multe organe.
Când ar trebui să mergi la medic?
Ochi uscați după o zi petrecută în fața calculatorului sau o senzație temporară de sete nu înseamnă că o persoană are boala Sjögren. Semnalul de alarmă apare mai ales atunci când uscăciunea este persistentă și se asociază cu alte simptome inexplicabile. Oboseala care nu se ameliorează după odihnă, durerile articulare, glandele salivare umflate, problemele dentare repetate, amorțeala, furnicăturile sau simptomele respiratorii sunt motive pentru o discuție cu medicul. Uscăciunea nu trebuie privită întotdeauna ca o simplă consecință a deshidratării sau a stilului de viață. Atunci când mai multe simptome aparent fără legătură persistă în același timp, merită investigate împreună. Un diagnostic pus la timp poate ajuta la controlul simptomelor și la identificarea eventualelor afectări ale altor organe.
Foto: shutterstock
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F11%2Fbanner-whatsapp-csid.jpg "Boala autoimună care afectează mai ales femeile: poate provoca uscăciunea ochilor și a gurii 3")