Schimbările climatice nu înseamnă doar temperaturi medii mai ridicate, ci și perioade de căldură extremă tot mai frecvente și mai intense. Pentru oamenii de știință, una dintre cele mai importante întrebări este cât de mult poate suporta organismul uman atunci când temperaturile foarte ridicate se combină cu umiditatea.
NASA urmărește acest fenomen prin intermediul unor indicatori care arată cât de dificil îi este corpului să se răcească. Unele regiuni ale lumii au înregistrat deja valori îngrijorătoare, iar modelele climatice indică o intensificare a riscului în următoarele decenii.
Ce înseamnă, de fapt, „prea cald pentru oameni”
Temperatura aerului nu este singurul factor care contează. Atunci când umiditatea este foarte mare, transpirația se evaporă mai greu, iar organismul pierde una dintre principalele modalități prin care își reduce temperatura.
De aceea, cercetătorii folosesc și temperatura bulbului umed, un indicator care combină efectul temperaturii cu cel al umidității.
NASA explică faptul că o temperatură a bulbului umed de aproximativ 35°C este considerată limita superioară la care un om sănătos ar putea supraviețui expus condițiilor de mediu timp de aproximativ șase ore, în anumite condiții.
Atingerea acestei valori nu înseamnă că orice persoană moare instantaneu, ci că organismul își pierde capacitatea de a se răci eficient, iar expunerea prelungită poate deveni extrem de periculoasă.
Ce regiuni sunt considerate vulnerabile
Printre zonele asupra cărora oamenii de știință și-au concentrat atenția se află regiuni din Orientul Mijlociu și Asia de Sud, unde temperaturile ridicate se pot combina cu niveluri foarte mari de umiditate.
Zone din apropierea Golfului Persic, dar și anumite regiuni din Pakistan, India și alte părți ale Asiei de Sud au experimentat deja episoade de căldură și umiditate extreme.
NASA arată că unele regiuni au ajuns deja, pentru perioade scurte, la valori apropiate de limita considerată critică pentru organismul uman.
Problema este că astfel de episoade nu trebuie să dureze zile întregi pentru a reprezenta un pericol. Chiar și perioadele relativ scurte de căldură extremă pot pune o presiune majoră asupra organismului, în special în cazul persoanelor vulnerabile.
De ce umiditatea poate fi mai periculoasă decât temperatura
Când afară este foarte cald, corpul încearcă să se răcească prin transpirație. Apa de pe piele se evaporă, iar procesul contribuie la scăderea temperaturii corpului.
Însă aerul foarte umed este deja încărcat cu vapori de apă. În aceste condiții, transpirația se evaporă mai greu.
Rezultatul este că organismul continuă să producă transpirație, dar pierde din ce în ce mai puțină căldură. Temperatura internă poate crește, iar riscul de epuizare termică și insolație crește la rândul său.
Căldura extremă este deja o problemă de sănătate
NASA subliniază că nivelurile extreme de stres termic s-au mai mult decât dublat în ultimii 40 de ani. Tendința este asociată cu încălzirea globală și cu intensificarea episoadelor de căldură extremă.
Căldura excesivă poate afecta sistemul cardiovascular, rinichii și sistemul nervos. Organismul trebuie să muncească mai mult pentru a menține temperatura internă în limite normale, iar deshidratarea poate agrava situația.
Riscul este mai mare pentru persoanele în vârstă, copii, femeile însărcinate, persoanele cu anumite boli cronice și cei care lucrează sau fac efort fizic în aer liber.
Citește și:
Ce s-ar putea întâmpla în următoarele decenii
Pe măsură ce planeta continuă să se încălzească, cercetătorii estimează că perioadele în care combinația dintre temperatură și umiditate devine periculoasă ar putea apărea mai des și în regiuni care în prezent sunt mai puțin afectate.
Important este că nu vorbim despre dispariția bruscă a unor orașe sau despre regiuni în care oamenii nu vor mai putea locui deloc peste noapte. Riscul se referă la creșterea frecvenței și duratei episoadelor în care condițiile de mediu devin periculoase pentru organism.
În unele zone, oamenii ar putea fi nevoiți să petreacă mai mult timp în spații climatizate, să își modifice programul de lucru și să evite activitățile în aer liber în anumite intervale ale zilei.
Aerul condiționat ar putea deveni esențial
În regiunile afectate de temperaturi extreme, accesul la spații răcoroase poate face diferența dintre o perioadă de disconfort și o situație medicală gravă.
Pentru persoanele vulnerabile, posibilitatea de a rămâne într-o încăpere răcoroasă în timpul celor mai fierbinți ore ale zilei este una dintre cele mai importante măsuri de protecție.
Problema este că dependența tot mai mare de aer condiționat vine și cu alte provocări, precum consumul de energie și necesitatea unor rețele electrice capabile să facă față cererii crescute în timpul valurilor de căldură.
Cum trebuie interpretată avertizarea NASA
Avertizarea nu înseamnă că în următorii 30-50 de ani anumite țări vor deveni pur și simplu „nelocuibile”. Cercetările privind stresul termic urmăresc mai degrabă identificarea perioadelor și regiunilor în care combinația dintre căldură și umiditate poate depăși capacitatea organismului de a se răci.
De altfel, NASA precizează că limita de 35°C a temperaturii bulbului umed este un reper pentru expunerea prelungită și că riscul depinde de mai mulți factori, inclusiv durata expunerii, accesul la umbră, vânt, hidratare și starea de sănătate.
Pe măsură ce temperaturile globale cresc, monitorizarea acestor regiuni devine tot mai importantă. Ceea ce astăzi reprezintă episoade rare de căldură extremă ar putea deveni, în anumite părți ale lumii, un fenomen mult mai frecvent.
FOTO: Shutterstock / SURSA: NASA Science
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F11%2Fbanner-whatsapp-csid.jpg "Alarmă NASA: locurile de pe Pământ unde căldura extremă ar putea face viața imposibilă în următorii 30-50 de ani 3")