Primele două dintre cele patru barje destinate redirecționării unei părți din debitul Dunării de pe brațul Bala către brațul Dunărea Veche sunt scufundate controlat, vineri, în cadrul intervenției de urgență menite să asigure alimentarea cu apă de răcire a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Operațiunea are loc în contextul debitului minim istoric al fluviului, iar premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că reactorul rămas în funcțiune mai poate opera doar patru-cinci zile dacă nivelul Dunării continuă să scadă.
Prima barjă a fost scufundată
ACTUALIZARE 22.22 Operațiunea pentru devierea unei părți din debitul Dunării către brațul Dunărea Veche este în plină desfășurare. După două zile de amânări și mai multe ore de întârziere, prima barjă a fost inundată, apoi scufundată controlat. Aceeași procedură a fost aplicată celei de-a doua barje, iar alte două ambarcațiuni, încărcate cu tone de piatră, urmează să fie scufundate mâine, la aproximativ 300 de metri distanță.
După scufundarea tuturor celor patru barje, primele efecte sunt așteptate în cel mult 24 de ore.
Miruță, despre scufundarea barjelor: „Guvernul încearcă astfel de soluții, dar să aducă ploaie nu poate”
ACTUALIZARE 22.00 Scufundarea barjelor în Dunăre este o soluție punctuală prin care autoritățile încearcă să câștige câteva zile pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 de la Cernavodă, a declarat vineri ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță. El spune că operațiunea este rezultatul unei soluții tehnice propuse de specialiștii de la Apele Române și că intervențiile din zonă au avut deja efecte asupra cotei Dunării la Cernavodă. „Guvernul încearcă astfel de soluții, dar să aducă ploaie nu poate”, a precizat Miruță. Detalii aici.
Nuclearelectrica: „Mai putem câștiga două-trei zile”
ACTUALIZARE 19.45 Operațiunea de scufundare a barjelor din zona brațului Bala ar putea permite menținerea în funcțiune a reactorului 2 de la Cernavodă pentru încă două-trei zile, a estimat directorul tehnic al Nuclearelectrica, Emil Macovei, într-o intervenție în direct la Digi24. Dacă debitul Dunării va continua să scadă, reactorul ar putea fi oprit, ceea ce ar însemna pierderea a încă aproximativ 10% din producția de energie a României.
Detalii aici.
Apele Române anunță o posibilă creștere a debitului Dunării din 13 august
ACTUALIZARE 18.40 Soluțiile aplicate în prezent pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 de la centrala nucleară de la Cernavodă sunt măsuri provizorii, menite să câștige timp, în condițiile debitului extrem de scăzut al Dunării, a declarat Ana Maria Agiu, purtător de cuvânt al Apelor Române.
Una dintre principalele intervenții aflate în desfășurare este inundarea controlată prin pompare a primei barje amplasate în zona brațului Bala. Ulterior, va începe și scufundarea celei de-a doua barje.
Barjele au fost încărcate cu rocă până la atingerea unui pescaj de aproximativ 1,9 metri și sunt amplasate la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala.
Celelalte două barje urmează să fie poziționate în amonte, într-o configurație adaptată direcției curentului. Împreună, acestea vor forma două praguri artificiale, care ar trebui să favorizeze redirecționarea unei părți din debitul Dunării către brațul Dunărea Veche.
Scopul intervenției este limitarea, pe cât posibil, a scăderii nivelului apei în zona Cernavodă și, dacă este posibil, obținerea unei creșteri de câțiva centimetri a nivelului apei. Potrivit reprezentantei Apelor Române, chiar și o creștere aparent mică poate fi importantă în actualele condiții, deoarece intervențiile urmăresc în primul rând câștigarea unui interval de timp până la îmbunătățirea condițiilor hidrologice, spune Agiu.
„Veștile sunt bune, în sensul în care, pe de o parte, astăzi, deși ne menținem în continuare pe un minim istoric de 1.400 de metri cubi pe secundă, începând cu data de 13 august, Dunărea va înregistra o ușoară tendință de creștere, conform prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, respectiv de 1.450 de metri cubi pe secundă. Chiar dacă este sub media multianuală a lunii august, de 3.900 de metri cubi pe secundă, totuși este foarte importantă această câștigare de timp. Precipitațiile care se prognozează în România pot contribui, la rândul lor, la creșterea nivelurilor în cursurile de apă interioare. Avem nevoie de precipitații pe areale restrânse, într-o perioadă relativ mai îndelungată și, în special, în zonele afluenților interni ai Dunării”, a precizat purtătorul de cuvânt al Apelor Române.
Prima barjă, inundată controlat
ACTUALIZARE 17.15 În acest moment este inundată prima barjă, prin pompare, urmând ca aceasta să fie scufundată controlat. Ulterior, aceeași procedură va fi aplicată și celei de-a doua barje.
Alte două sunt deja poziționate în linie, la aproximativ 300 de metri distanță de primele. Potrivit informațiilor transmise de autorități, acestea urmează să fie scufundate în cursul zilei de mâine.
Barjele sunt scufundate pe Dunăre pentru a devia apa către Cernavodă
ACTUALIZARE 16.25 Pe brațul Bala sunt în desfășurare operațiunile pentru amplasarea și scufundarea controlată a celor două barje încărcate cu tone de piatră. Acestea urmează să fie inundate și coborâte treptat, iar ulterior, la aproximativ 300 de metri distanță, vor fi amplasate alte două barje.
Operațiunea se desfășoară cu dificultate, din cauza curenților foarte puternici din zona de confluență a brațelor Dunării. Acțiunile au fost deja amânate de două ori și au înregistrat întârzieri de mai multe ore.
Autoritățile avertizează însă că intervenția reprezintă o soluție de avarie, nu o rezolvare definitivă a problemei. Operațiunea ar putea câștiga aproximativ două până la patru zile de apă pentru centrala nucleară, în condițiile în care debitul Dunării a atins valori minime istorice.
În același timp, seceta severă afectează și râurile din sud-estul țării. Râul Slănic, unul dintre principalii afluenți ai Buzăului, a ajuns aproape să dispară înainte de vărsarea în râul Buzău.
În zona Săpoca, albia este aproape complet uscată, cu pământ crăpat, pietriș și chiar urme de autoturisme. La stația hidrometrică Căpățânești, situată la aproximativ patru kilometri în amonte, debitul râului a fost măsurat la doar 15 litri pe secundă.
Specialiștii explică faptul că apa nu dispare complet, ci o parte continuă să circule prin patul albiei, în condițiile debitelor extrem de mici, ale infiltrațiilor și ale temperaturilor ridicate. Astfel de episoade de secare au mai fost înregistrate în trecut, însă fenomenul este tot mai frecvent în zona de vărsare a râului Slănic.
Râul Slănic izvorăște din Munții Vrancei, traversează aproximativ 73 de kilometri prin județul Buzău și se varsă în râul Buzău. Situația actuală ilustrează amploarea efectelor secetei asupra resurselor de apă din România.
ACTUALIZARE 15:19 Primele două dintre cele patru barje care vor redirecționa o parte din debitul Dunării de pe brațul Bala către brațul Dunărea Veche sunt scufundate controlat, vineri, în încercarea de a crește nivelul apei necesare răcirii reactorului rămas în funcțiune la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, în contextul debitului minim istoric al fluviului.
Operațiunea a început vineri, după mai multe ore de întârziere și două amânări. Primele două barje, încărcate cu tone de piatră, au fost amplasate în poziție oblică, la aproximativ 500 de metri de intrarea pe brațul Bala.
Specialiștii vor scufunda controlat barjele prin inundarea acestora, astfel încât să creeze un prag artificial care să redirecționeze o parte din debitul Dunării către brațul Dunărea Veche, de unde este alimentată cu apă de răcire Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă.
„Practic, nu va rezolva problema secetei, dar există șanse foarte mari ca efectele scufundării controlate a acestor barje să aibă efect de două, trei, chiar patru zile, astfel încât apa să fie redirecționată spre brațul Dunărea Veche și să ajungă, în acest fel, la reactoarele de la centrala nucleară de la Cernavodă pentru a fi răcite”, a relatat jurnalista Digi24 Ioana Cornea, aflată la fața locului.
Alte două barje vor fi scufundate în amonte
Potrivit informațiilor de la fața locului, alte două barje vor fi amplasate la aproximativ 300 de metri în amonte de primele, tot în poziție oblică, pentru a amplifica efectul de redirecționare a curentului.
Autoritățile speră că intervenția va încetini scăderea nivelului apei în zona prizei de captare a Centralei de la Cernavodă, în contextul în care Dunărea se află la un nivel minim istoric.
Intervenție dificilă din cauza curenților puternici
Operațiunea se desfășoară în condiții dificile, într-o zonă în care curenții Dunării sunt foarte puternici.
„Este un moment extrem de important, însă spun specialiștii că sunt momente critice, dat fiind faptul că locul acesta unde sunt scufundate barjele este extrem de periculos din cauza curenților, iar asta ar putea pune în pericol activitatea celor care fac în acest moment această operațiune”, a transmis reporterul Digi24.
Premierul interimar Ilie Bolojan declara anterior că, în ritmul actual de scădere a nivelului Dunării, reactorul rămas în funcțiune la Cernavodă mai poate opera aproximativ patru-cinci zile, motiv pentru care autoritățile încearcă să crească debitul de apă prin măsuri de urgență, inclusiv prin scufundarea controlată a barjelor.
ACTUALIZARE 11:03 Întrebat vineri la RFI România cât timp mai poate funcționa Centrala Nucleară de la Cernavodă în actualele condiții hidrologice, Ilie Bolojan a explicat că autoritățile monitorizează permanent nivelul Dunării și încearcă să crească debitul pe brațul care alimentează centrala cu apă de răcire.
„Ca efect al scăderii debitului Dunării, atât centrala maghiară de la Paks, cât şi noi ne-am întrerupt o parte din grupuri, maghiarii au oprit trei grupuri din patru, noi suntem cu unul din două. Astăzi avem un nivel al Dunării în zona de unde se trage apa pentru răcire care ne asigură o funcţionare de patru-cinci zile dacă debitele vor scădea în continuare cu unu, doi, trei centimetri pe zi”, a declarat premierul interimar.
El a precizat că sunt în desfășurare mai multe intervenții pentru a menține nivelul apei necesar funcționării centralei.
„Ceea ce facem în aceste zile este să depunem eforturi, pentru ca să încercăm să direcţionăm prin măsuri de criză, prin partea de dragaj, prin scufundarea unor barje, prin eliminarea unor obstacole naturale, în aşa fel încât, chiar dacă scade debitul Dunării la intrarea în ţară, pe braţul care aprovizionează centrala de la Cernavodă cu apă de răcire să avem un debit mai mare”, a explicat Bolojan.
Proiect blocat ani de zile
Premierul interimar susține că există deja un proiect pentru stația de pompare de la Cernavodă, însă acesta nu a fost pus în aplicare din cauza lipsei finanțării și a blocajelor administrative.
„Suntem în situaţia în care, pentru a avea un nivel al apei la staţia de pompare de la Cernavodă, avem un proiect gata făcut, care ar însemna o lucrare în zona respectivă, dar care, pentru că era o problemă de finanţare, pentru că mai avea nişte opoziţii pe componente de mediu, nu i s-a dat drumul, deşi are toate documentele făcute, are studiul de fezabilitate făcut, dar la Ministerul Transportului a stat prin sertare de doi-trei ani de zile”, a afirmat Bolojan.
Acesta a adăugat că lipsa investițiilor în infrastructura strategică obligă autoritățile să intervină acum doar prin măsuri de urgență.
„Dar asta înseamnă să treci peste rezistenţe, să faci proiecte ale căror rezultate se văd peste doi-trei ani de zile şi să îţi asumi răspunderi şi să găseşti finanţare pentru proiectele de bază. N-am făcut asta şi acum, într-adevăr, achităm nota de plată şi ne comportăm reactiv”, a spus premierul.
„Cei care doar claxonează ne-au dus în situația asta”
Ilie Bolojan a susținut că problemele actuale sunt consecința deciziilor amânate și a lipsei unor politici pe termen lung.
„În permanenţă, dacă le spui oamenilor doar ce le place să audă şi nu faci ceea ce trebuie, ceea ce uneori nu dă bine într-o primă etapă, ajungi peste doi-trei ani de zile să te loveşti de astfel de realităţi. Cei care au făcut administraţie serioasă ştiu cum se fac lucrurile. Cei care doar claxonează ne-au dus în situaţia asta”, a declarat premierul interimar.
Știrea inițială
Potrivit ANAR, joi a fost finalizată încărcarea ultimei dintre cele patru barje care vor fi utilizate în intervenția de redirecționare a unei părți din debitul Dunării din brațul Bala către brațul Dunărea Veche.
„În urma analizelor tehnice desfăşurate de specialişti, a fost stabilită soluţia optimă de amplasare a acestora, astfel încât să fie maximizat efectul de redirecţionare a curentului către braţul vechi al Dunării”, au transmis reprezentanții instituției, vineri într-o postare pe Facebook.
Barjele au fost încărcate cu rocă până la un pescaj de 1,9 metri și vor fi scufundate controlat, una câte una, prin inundarea camerelor etanșe.
„Fiecare operaţiune de scufundare este estimată să dureze între 3 şi 4 ore”, precizează ANAR.
Cum vor fi amplasate barjele
Primele două barje vor fi poziționate la aproximativ 500 de metri de intrarea în brațul Bala, iar celelalte două vor fi amplasate în amonte.
Potrivit specialiștilor, acestea vor fi așezate „într-o configuraţie oblică faţă de direcţia curentului, pentru a crea două praguri artificiale care să favorizeze redirecţionarea unei părţi din debit către braţul vechi al Dunării”.
Obiectivul intervenției este creșterea nivelului apei în zona Cernavodă, necesar pentru funcționarea în condiții optime a centralei nucleare.
„Obiectivul acestei intervenţii este de a câştiga câţiva centimetri în plus ai nivelului apei în dreptul Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă şi de a contribui la menţinerea condiţiilor hidrologice necesare în această perioadă caracterizată de debite extrem de scăzute”, au transmis reprezentanții ANAR.
Debitul Dunării rămâne la un minim istoric
Situația hidrologică se menține critică. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul Dunării la intrarea în România este de doar 1.400 mc/s, un nou minim istoric, iar estimările arată că această valoare se va menține pe parcursul întregii săptămâni.
La Cernavodă, nivelul fluviului a scăzut cu încă doi centimetri față de ziua precedentă, ajungând la -220 cm.
Hidrologii estimează că nivelul apei va continua să scadă și ar putea ajunge la -230 cm în 13 august, cu un ritm de aproximativ unu-doi centimetri pe zi în următoarele șase zile.
Editor : Ana Petrescu