Difteria, o boală infecțioasă despre care mulți credeau că aparține trecutului, revine în atenția specialiștilor după ce Australia a raportat primul deces provocat de această infecție în aproape zece ani și cel mai mare număr de cazuri din ultimele decenii.
Deși este prevenibilă prin vaccinare, difteria rămâne o afecțiune extrem de periculoasă. Fără tratament rapid, poate provoca insuficiență respiratorie, afectarea inimii și a sistemului nervos, iar în unele cazuri poate fi fatală.
Ce este difteria
Difteria este o boală infecțioasă provocată de bacteria Corynebacterium diphtheriae. Aceasta afectează în principal căile respiratorii superioare, dar poate provoca și infecții la nivelul pielii.
Pericolul nu este reprezentat doar de bacterie, ci și de toxina pe care aceasta o produce. Odată ajunsă în organism, toxina poate afecta organe importante și poate determina complicații severe.
Înainte de introducerea vaccinării pe scară largă, difteria era una dintre principalele cauze de deces în rândul copiilor.
Cum se transmite boala
Difteria este foarte contagioasă și se transmite în principal prin:
- picăturile respiratorii eliminate prin tuse sau strănut;
- contact apropiat cu o persoană infectată;
- contact direct cu răni infectate, în cazul difteriei cutanate;
- obiecte contaminate, mai rar.
Persoana infectată poate transmite bacteria chiar înainte ca simptomele să devină evidente.
Care sunt simptomele difteriei
Primele manifestări apar, de regulă, la două până la cinci zile după infectare.
Printre cele mai frecvente simptome se numără:
- febră;
- durere în gât;
- dificultăți la înghițire;
- răgușeală;
- ganglioni limfatici măriți la nivelul gâtului;
- stare generală de slăbiciune.
Un semn caracteristic al bolii este apariția unei membrane groase, de culoare albicioasă sau gri, la nivelul amigdalelor și gâtului.
Aceasta poate bloca progresiv căile respiratorii și poate provoca dificultăți severe de respirație, motiv pentru care difteria reprezintă o urgență medicală.
De ce este considerată una dintre cele mai periculoase boli infecțioase
Complicațiile nu sunt provocate doar de infecția locală, ci mai ales de toxina produsă de bacterie.
Aceasta poate ajunge prin sânge la diferite organe și poate determina:
- miocardită (inflamația mușchiului inimii);
- tulburări de ritm cardiac;
- afectarea nervilor periferici;
- paralizie;
- insuficiență respiratorie;
- insuficiență renală, în cazurile severe.
În lipsa tratamentului, mortalitatea poate fi ridicată, în special la copiii mici și la persoanele nevaccinate.
Primul deces după aproape un deceniu și cel mai mare focar din ultimele decenii
Australia traversează în prezent cel mai amplu focar de difterie din ultimele peste trei decenii.
Autoritățile sanitare au confirmat primul deces cauzat de această boală după aproape zece ani, iar până în prezent au fost raportate 245 de cazuri confirmate, cel mai mare număr înregistrat din 1991.
Cele mai multe îmbolnăviri au fost raportate în Teritoriul de Nord, unde accesul la vaccinare și servicii medicale este mai dificil pentru unele comunități.
Pe lângă această regiune, cazuri au fost confirmate și în Australia de Vest, Australia de Sud și Queensland.
În urma creșterii numărului de îmbolnăviri, autoritățile au intensificat campaniile de vaccinare și supraveghere epidemiologică.
Cine are cel mai mare risc
Riscul de a dezvolta forme severe este mai mare în cazul:
- persoanelor nevaccinate;
- copiilor mici care nu au schema completă de imunizare;
- adulților care nu și-au făcut dozele de rapel;
- persoanelor cu sistem imunitar slăbit;
- celor care călătoresc în zone unde boala circulă activ.
Cum se tratează difteria
Tratamentul trebuie început cât mai rapid, chiar înainte de confirmarea definitivă a diagnosticului.
Acesta poate include:
- administrarea antitoxinei difterice;
- antibiotice pentru eliminarea bacteriei;
- internare și monitorizare atentă;
- suport respirator dacă apar dificultăți severe de respirație.
Persoanele care au intrat în contact apropiat cu un bolnav pot avea nevoie de evaluare medicală, tratament preventiv și verificarea statutului vaccinal.
Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție
Specialiștii subliniază că vaccinarea este cea mai sigură metodă de protecție împotriva difteriei.
În România, vaccinul împotriva difteriei este inclus în Programul Național de Vaccinare și se administrează încă din primul an de viață, urmat de doze de rapel la intervalele recomandate.
Imunizarea reduce semnificativ riscul de îmbolnăvire și, mai ales, de apariție a complicațiilor severe.
Întrebări frecvente (FAQ)
Difteria este contagioasă? Da. Se transmite foarte ușor prin picăturile respiratorii eliminate în timpul tusei sau strănutului și prin contact apropiat cu o persoană infectată.
Care este cel mai grav simptom al difteriei? Apariția membranei groase la nivelul gâtului, care poate bloca căile respiratorii și poate provoca sufocare, reprezintă una dintre cele mai periculoase manifestări ale bolii.
Difteria poate fi prevenită? Da. Vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenire și reduce semnificativ riscul de îmbolnăvire și de complicații grave.
De ce au reapărut cazurile de difterie? Specialiștii explică faptul că scăderea acoperirii vaccinale în unele comunități și accesul dificil la servicii medicale favorizează reapariția focarelor de difterie.
Mai există risc de difterie în Europa? Da. Deși cazurile sunt rare datorită vaccinării, focare izolate pot apărea în țările în care rata de imunizare scade sau în urma importului de cazuri din alte regiuni ale lumii.
FOTO: Shutterstock.
