Comisia Europeană constată, în Raportul privind statul de drept pe 2026 publicat vineri, că România a făcut progrese în unele domenii ale justiției, însă persistă probleme legate de independența sistemului judiciar, combaterea corupției, libertatea presei și predictibilitatea procesului legislativ. Executivul european formulează șapte recomandări pentru România, inclusiv privind consolidarea independenței procurorilor, eficientizarea luptei anticorupție și limitarea utilizării ordonanțelor de urgență.
În ceea ce priveşte justiţia, Comisia semnalează însă că procesul de analiză a unor aspecte privind funcţionarea sistemului judiciar a fost suspendat în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Raportul notează că au fost făcute mai multe numiri în funcţii de procuror de rang înalt, dar nu au fost adoptate măsuri pentru consolidarea garanţiilor privind independenţa acestora şi nici pentru organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare. De asemenea, unii magistraţi continuă să resimtă presiuni din interiorul sistemului judiciar, iar Comisia menţionează cazuri în care judecători au fost recuzaţi pentru că intenţionau să sesizeze instanţele europene.
Gradul de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025, fiind adoptate măsuri pentru reducerea deficitului de personal, însă lipsa de judecători şi grefieri continuă să afecteze activitatea instanţelor. Sistemul de asistenţă judiciară a fost îmbunătăţit, dar rămâne subfinanţat, iar digitalizarea justiţiei reprezintă una dintre priorităţile Guvernului.
Raportul consemnează şi o îmbunătăţire a eficienţei instanţelor, care soluţionează mai rapid dosarele civile, comerciale şi administrative şi soluţionează un număr mai mare de cauze decât în anii precedenţi.
Corupția, între noi măsuri de integritate și efectele prescripției
În domeniul anticorupţiei, Comisia arată că evaluarea Strategiei naţionale anticorupţie 2021-2025 a fost finalizată, iar noua strategie pentru perioada 2026-2030 este în pregătire. Bilanţul urmăririi penale în cazurile de mică şi mare corupţie a rămas similar celui din anul precedent, însă instanţele au continuat să dispună încetarea unor procese şi anularea unor condamnări, inclusiv în dosare de corupţie la nivel înalt, ca efect al hotărârilor ÎCCJ privind prescripţia răspunderii penale.
Raportul menţionează că au fost adoptate noi reguli privind practica „uşilor turnante”, care introduc restricţii înainte şi după ocuparea funcţiilor publice, iar un nou Cod de etică pentru membrii Guvernului, care interzice primirea cadourilor, este în curs de implementare.
O propunere legislativă privind declaraţiile de avere elaborată de Agenţia Naţională de Integritate se află în dezbatere, iar pentru parlamentari au fost introduse reguli privind activităţile de lobby. Totodată, ANI dezvoltă un sistem informatic destinat avertizorilor de integritate.
Mass-media: Probleme privind transparența și accesul la informaţii
În privinţa mass-media, Comisia constată că autoritatea de reglementare în audiovizual funcţionează cu resurse umane insuficiente, iar procesul de digitalizare avansează lent. Actorii din sector nu au ajuns la un consens privind autoreglementarea, iar reforma menită să consolideze independenţa conducerii televiziunii şi radioului public se află încă într-o fază incipientă.
Raportul arată că transparenţa proprietăţii mass-media rămâne limitată şi persistă probleme privind accesul la informaţii. Noul Cod al audiovizualului a îmbunătăţit marcarea conţinutului finanţat de partide şi autorităţi, însă anumite practici continuă să ridice probleme. Comisia notează, de asemenea, că este în pregătire o lege anti-SLAPP, în contextul unor noi cazuri de ameninţări şi hărţuire a jurnaliştilor.
Progrese limitate în guvernanță și dialog public
Raportul arată că Guvernul a utilizat mai puţine ordonanţe de urgenţă în 2025 decât în 2024 şi au fost făcuţi paşi pentru îmbunătăţirea consultărilor publice, însă acestea rămân adesea formale. În acelaşi timp, modificările frecvente ale legislaţiei şi numărul mare de proiecte aflate în Parlament continuă să afecteze predictibilitatea legislativă, iar mediul de afaceri şi organizaţiile societăţii civile consideră aceasta una dintre principalele probleme.
Comisia mai arată că nu au fost înregistrate progrese în acreditarea instituţiilor naţionale pentru drepturile omului, că acţiunile prevăzute în Strategia pentru o guvernare deschisă 2025-2030 nu au fost încă puse în aplicare şi că organizaţiile societăţii civile reclamă restrângerea spaţiului civic şi intensificarea presiunilor asupra activităţii lor.
Recomandări adresate României
În recomandările adresate României, Comisia solicită continuarea evaluării aplicării legilor justiţiei şi îmbunătăţirea eficienţei şi guvernanţei sistemului judiciar, consolidarea independenţei procurorilor de rang înalt şi a organizării poliţiei judiciare, măsuri pentru eficientizarea cercetării şi urmăririi penale a infracţiunilor din sistemul judiciar, inclusiv a celor de corupţie, finalizarea reformei privind declaraţiile de avere, limitarea utilizării ordonanţelor de urgenţă şi asigurarea unor consultări publice efective, precum şi continuarea demersurilor pentru acreditarea instituţiilor naţionale pentru drepturile omului.
Raportul privind statul de drept pe 2026 analizează evoluţiile din toate statele membre ale UE în domenii precum sistemul judiciar, combaterea corupţiei, libertatea şi pluralismul mass-media, precum şi funcţionarea instituţiilor democratice.
Comisia a formulat în acest an 57 de recomandări adresate statelor membre, dintre care şapte vizează România. Executivul european apreciază că recomandarea formulată anul trecut privind introducerea unor reguli de lobby pentru deputaţi şi senatori a fost îndeplinită integral.