Viorel Paşca, soţia şi cei trei fii ai săi, precum şi coordonatoarea activităţilor de la azilele ilegale din Bihor vor fi cercetați în continuare în libertate, după ce Curtea de Apel a respins cererea DIICOT de arestare preventivă și i-a scos și de sub control judiciar, așa cum stabilise prima instanță în acest caz. Decizia este definitivă.
ACTUALIZARE 12:15 Viorel Pașca, cei trei fii ai săi și coordonatoarea activităților de la azilele ilegale din Bihor vor fi cercetați în libertate. Decizia Curții de Apel este definitivă.
Minuta Curții de Apel București
„Respinge ca nefondată contestația formulată de PICCJ-DIICOT împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București.
Admite contestațiile formulate de contestatorii inculpați – inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5 și inculpat 6 împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București.
Desființează în parte încheierea din data de 02.07.2026 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București și, rejudecând:
Respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de PICCJ-DIICOT cu privire la inculpații inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5 și inculpat 6.
Înlătură dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar față de inculpații inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5, inculpat 6. Menține dispozițiile încheierii contestate privind cheltuielile judiciare. Definitiva (…)”, potrivit deciziei Curții de Apel București în acest dosar.
Avocat: „David împotriva lui Goliat”
Decizia a fost catalogată de avocatul lui Viorel Pașca drept o „victorie totală”.
„David împotriva lui Goliat(…) Drepturile și libertățile fundamentale nu pot fi restrânse doar pentru că acuzațiile sună grav sau pentru că dosarul a fost prezentat public ca unul excepțional. Într-un stat de drept, justiția nu se măsoară în numărul mascaților, al girofarurilor sau al comunicatelor de presă. Se măsoară în probe, în lege și în hotărâri motivate.
Familia Viorel Pașca a cerut un singur lucru: ca acest dosar să fie judecat în sala de judecată, nu în studiourile de televiziune și nici în comunicatele organelor de urmărire penală sau în anumite probe din dosar ”scurse” către mass-media. Adevărul nu are nevoie de efecte speciale. Are nevoie doar de probe”, a scris avocatul Răzvan Doseanu, pe Facebook.
Știrea inițială
„Nu îmi este ruşine de activitatea mea de 20 de ani, în care am încercat să ajut, în care am încercat să fiu de folos, să aduc un plus în societate, în viaţa acestor oameni care nu mai aveau pe nimeni, oameni de care s-a lepădat toată lumea, familii, instituţii, statul român şi aşa mai departe. Am încercat să le fim de folos acestor oameni, am încercat să le salvăm viaţa şi nu exagerez când spun asta, pentru că veneau din condiţii extrem de defavorabile şi, repet, am conştiinţa împăcată, n-am vrut niciodată să fac rău”, a afirmat Viorel Paşca, săptămâna trecută, la Curtea de Apel Bucureşti.
Alături de Viorel-Teodor Paşca, au fost reţinuţi iniţial soţia sa, Florica Paşca, cei trei fii, Viorel-Emanuel, Abel-Timotei şi Daniel-Sabin Paşca, precum şi Delia Mioara Păcală, coordonatoarea activităţilor de la azilele ilegale din Bihor şi cea care gestiona direct personalul şi internările.
Decizia din 2 iulie, prin care, ulterior, aceştia au fost plasaţi sub control judiciar a fost atacată de către procurorii DIICOT la Curtea de Apel Bucureşti.
Dosarul instrumentat de DIICOT vizează destructurarea unui grup infracţional organizat complex, acuzat de trafic de persoane şi exploatarea vulnerabilităţii la o scară alarmantă în judeţul Bihor. Această investigaţie a scos la iveală modul în care sute de persoane vulnerabile – vârstnici, persoane cu dizabilităţi psihice grave şi oameni fără adăpost – au fost transformate în simple „surse de venit” sub paravanul unei activităţi caritabile.
Procurorii spun că grupul infracţional a fost constituit în cursul anului 2020 de către Viorel-Teodor Paşca, liderul reţelei, împreună cu soţia sa şi cei trei fii ai săi. Reţeaua funcţiona sub paravanul Asociaţiei „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă), prezentată public ca o organizaţie umanitară, dar care în realitate nu deţinea licenţele legale pentru a presta servicii sociale sau medicale.