Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, respinge speculațiile potrivit cărora ar intenționa să intre în cursa pentru alegerile prezidențiale din Franța din 2027. Într-un interviu acordat Euronews, șefa BCE a declarat că nu este „candidată la nimic”, însă a subliniat că își dorește o Franță profund ancorată în proiectul european și a promis că va continue să susțină valorile și idealurile Uniunii Europene.
„Nu sunt candidată la nimic, dar îmi doresc foarte mult ca Europa să fie protejată, ca Europa să fie cadrul în care își desfășoară activitatea statele membre, inclusiv Franța”, a declarat președinta BCE, Christine Lagarde, de naționalitate franceză, într-un interviu exclusiv acordat Euronews.
Lagarde a afirmat că urmărește campania electorală în perspectiva alegerilor din aprilie 2027, sperând că „rațiunea va prevala întotdeauna și că Franța va înțelege, indiferent cine va fi la conducerea țării, că este un membru-cheie al Europei”.
„Europa este singura arenă în care statele membre, națiunile și chiar Franța pot juca cu adevărat un rol semnificativ”, a adăugat ea, într-un interviu acordat publicației The Europe Conversation.
Declarațiile sale au venit în urma noilor evoluții din cadrul alegerilor prezidențiale franceze. Marți, lidera partidului francez „Raliul Național”, Marine Le Pen, a declarat că intenționează în continuare să candideze la președinție în 2027, în ciuda faptului că o curte de apel din Paris a menținut o condamnare legată de deturnarea de fonduri UE în legătură cu posturi din cadrul Parlamentului European.
În ciuda condamnărilor, i s-a permis să candideze, dar trebuie să poarte un brățară electronică. Le Pen are o lungă istorie de critici la adresa instituțiilor europene pentru puterile lor supranaționale și a pledat, în schimb, pentru o revenire la o Europă a națiunilor. Partidul ei face parte din grupul „Patriots for Europe”, o formațiune de extremă dreapta din cadrul Parlamentului European de la Bruxelles, fondată de fostul prim-ministru maghiar Viktor Orban.
La celălalt capăt al spectrului politic, Jean-Luc Melenchon, liderul formațiunii de extremă stânga „Franța Neînfrântă” (La France Insoumise), și-a declarat, de asemenea, intenția de a candida.
Un tur al doilea între Melenchon și Le Pen este considerat un scenariu plauzibil în cadrul alegerilor prezidențiale din 2027, impunând o alegere între două partide considerate a se situa în afara consensului pro-UE. La rândul lor, aceștia sugerează că statu quo-ul a eșuat.
Lagarde, care ocupă în prezent funcția de președintă a BCE, este obligată să respecte neutralitatea politică, dar, când a fost întrebată dacă un astfel de scenariu ar putea reprezenta o amenințare „existențială” pentru Franța și, în sens mai larg, pentru stabilitatea politică și economică a Europei, ea a spus că speră ca „procesul democratic să continue”, adăugând că „în politică, următoarele opt luni reprezintă o eternitate”.
Dintre candidații de până acum, centriștii pro-europeni, precum Edouard Philippe și Gabriel Attal, sunt în prezent principalii contracandidați ai lui Le Pen, dar se află în urma acesteia în sondaje.
Citește și:
Înainte de a ocupa funcția de președintă a BCE și, anterior, de director general al FMI, Lagarde a condus Ministerul Finanțelor din Franța sub fostul președinte Nicolas Sarkozy, devenind prima femeie care a condus o economie din G7 și ghidând Franța prin criza financiară din 2008.
Lagarde a declarat săptămâna trecută presei franceze că o voce europeană puternică trebuie să se facă auzită în cadrul acestor alegeri decisive și, când a fost întrebată, nu a exclus posibilitatea de a părăsi BCE înainte de octombrie 2027, când îi expiră mandatul. Faza intensă a campaniei va începe la începutul anului viitor.
Viitorul lui Lagarde este urmărit cu atenție la Bruxelles, întrucât numirea sa a făcut parte dintr-un acord global care a adus-o și pe Ursula von der Leyen la conducerea Comisiei Europene. Acordul a creat un echilibru de putere între Franța și Germania.
Editor : C.A.