Stenogramele și informațiile care apar din dosarul în care Viorel Pașca și membrii familiei sale sunt acuzați de trafic de persoane, în cazul centrelor ilegale din Bihor, descriu modul în care erau alese persoanele vulnerabile care urmau să ajungă în aceste centre, regulile pe care erau obligați să le respecte odată ajunși acolo, faptul că nu primeau tratamente conform cu afecțiunile de care sufereau și că personalul nu îi putea supraveghea așa cum ar trebui, astfel că se ajungea la cazuri de abuzuri fizice și nu numai.
Surse judiciare apropiate anchetei descriu pe larg modul în care persoanele vulnerabile ajungeau la azilele lui Pașca.
Este subliniat faptul că notorietatea lui Viorel Pașca și legăturile pe care le-a stabilit în cei 20 de ani de activitate cu reprezentanții instituțiilor publice a dus la situația în care la azilele din Bihor erau aduși pacienți cu mașini ale poliției sau cu ambulanțe.
- Este menționată legătura lui Pașca cu funcționari din DGASPC-uri, centre de asistență socială, spitale, penitenciare;
Procurorii subliniază, însă, că Pașca a construit în timp mai multe măsuri de protecție. El cerea expres să fie sunat de la primărie sau de la spital în așa fel încât să își dea acordul cu privire la persoanele care urmau să ajungă la centrele lui din Bihor, potrivit surselor judiciare citate.
În acest mod, practic, Viorel Pașca putea să se apere, menționând că preluarea acestor persoane a fost făcută la cererea autorităților.
- Într-o situație documentată de procurori reiese că Pașca trimitea spitalelor un formular care să ateste că instituțiile solicită transferul persoanelor. Într-o altă situație reiese că Pașca a aflat de externarea unui pacient și el a cerut ambulanței să îl aducă.
„Doamne ferește, în cazu decesului nu vă anunță nimeni”. Cum erau alese victimele
Viorel Pașca ar fi acceptat să primească doar persoane cu probleme psihice, fără aparținători și fără adăpost de pe urma cărora puteau obține venituri, astfel: bunurile lor, în caz că existau, pensia normală sau pensia de handicap, dar și indemnizația de însoțitor sau ajutoare de înmormântare.
Sursele apropiate anchetei susțin că, dacă de pe urma acestor persoane, nu puteau fi încasați bani sub nicio formă, primirea acestora în gazdă ar fi fost refuzată sau, ulterior, aceste persoane ar fi fost returnate instituțiilor de unde proveneau.
Redăm ce i-a transmis Delia Păcală, administratoarea centrului, unei persoane care era interesată de serviciile rețelei Pașca:
„Delia Păcală: Noi primim doar cazuri sociale, oameni ai străzii, oameni care n-au familie, n-au venit, n-au locuință (…) La noi normal domnu nu se încadrează atâta timp cât vă are pe dumneavoastră că sunteți parte din familie (…) Din momentu ce el va veni aici, dumneavoastră nu veți putea lua legătura cu dânsu. Doamne ferește, în cazul decesului, nu vă anunță nimeni”.
„Deci n-aveți acces la nimic”. Regulile din centrul lui Pașca
Starea de dependență față de rețeaua Pașca, despre care vorbesc procurorii, se crea în momentul în care victimele ajungeau în centru.
Viorel Pașca a creat reguli interne și obliga persoanele vulnerabile să semneze o declarație prin care acceptau că nu se consumă alcool sau țigări, nu au acces la telefon, veniturile vor fi folosite exclusiv de rețea și se dă acordul ca înmormântarea să fie făcută în Bihor.
Procedurile erau următoarele:
- Deposedarea de acte și bunuri personale, cum ar fi buletine, certificate de naștere;
- Încasarea veniturilor de care beneficiază persoanele adăpostite;
- Preluarea cardurilor bancare sau deschiderea unor conturi în numele victimelor;
- Izolarea de familie sau alte persoane;
- Deposedarea de telefoane mobile, în așa fel încât să nu poată ține legătura cu exteriorul;
„Domnu (…)! Stai un pic! Doriți să plecați? Aici n-aveți voie cu telefon, n-o să vi se dea voie niciodată, aici n-o să aveți voie să ieșiți afară, n-o să vi se dea bani de nicăieri și n-aveți voie, deci n-aveți acces la nimic, aveți acces doar la pat, mâncare, n-aveți acces nicăieri, tratament și atât”, este un fragment dintr-o interceptare în care Delia Păcală, cea care administra centrele lui Pașca, mustra un pacient prins cu telefonul mobil.
În același timp, persoanele aflate în centrul lui Pașca aveau acces în curțile interioare. Însă aceste persoane nu aveau voie să plece din centru și li se spunea că dacă părăsesc locațiile aleg să plece pentru totdeauna.
„Omul nu mai poate de durere”. Tratamentele inadecvate aplicate persoanelor vulnerabile
Surse apropiate anchetei subliniază că persoanele aflate în centrul lui Pașca nu primeau tratamente adecvate sau îngrijiri medicale adecvate condițiilor lor.
Aceste persoane nu erau evaluate complet, ci doar formal, și nu primeau planuri de tratamente personalizate, în funcție de afecțiunile de care sufereau, au mai subliniat surse din anchetă.
Este reiterată ideea că persoanele care administrau medicamente nu aveau studii de specialitate și nu aveau capacitatea de a citi și scrie. Medicamentele erau repartizate, pe culori, în cutii, în așa fel încât să poată fi identificate în funcție de culoare.
„Ultima dată a fost internat în decembrie anul trecut și din spital, din donații, i s-a dat dispozitivul de inhalat de care are nevoie, iar acesta trebuia continuat, nu oprit și din decembrie anul trecut nu a primit acel medicament în afară de ventolin, care e mai puțin decât minim (…) iar celălalt, care e tratamentul principal, nu i s-a mai dat din decembrie”, este un fragment dintr-o discuție purtată de un doctor cu Viorel Pașca.
Un alt caz este cel al unui pacient cu cancer în stadiu terminal care a fost externat din spital și care trebuia să beneficieze de tratament cu morfină injectabilă.
„Omul nu mai poate de durere că e în metastaze. Și acuma zice că ele nu i-o dat, că o avut câteva pastile și ele nu i-a dat decât numa ceva de durere, păi nu are niciun efect la el, de săptămâni întregi ele nu-i dau morfină”, i-a transmis Delia Păcală lui Viorel Pașca despre cazul acestui om.
Surse apropiate anchetei mai arată că existau probleme legate de stocurile medicamentelor din centru și că, în alte cazuri, persoanelor vulnerabile le erau administrate medicamente fără să fie prescrise de un doctor.
Mai există situații pe care le-a auzit investigatorul DIICOT sub acoperire, în care îngrijitoarele centrului uitau să administreze medicamente în anumite zile, iar în alte cazuri, pacienți administrau medicamente altor pacienți.
„Vorbiți că au râie și numa’ v-ați uitat la ei”. Lipsa îngrijirilor medicale adecvate
Pe lângă problemele identificate în administrarea medicamentelor, procurorii arată că persoanele adăpostite în locațiile lui Pașca nu beneficiau de o îngrijire eficientă din partea personalului.
Lipsa personalului calificat (o îngrijitoare deservea și 40 de persoane) și lipsa implicării personalului medical contribuia la acest lucru, potrivit surselor citate de Digi24.ro.
Redăm o interceptare în care Delia Păcală se plânge de activitatea îngrijitoarelor:
„N-ați zis voi să le dăm medicamente la bolnavi că au râie?! (…) Zi mă, ți-am zis și alaltăieri să îi ungi. Că ea nu i-o uns că și așa ca să îi ungă (…) vorbiți care au râie și numa v-ați uitat la ei”
Au existat și situații în care persoanele vulnerabile erau îngrijite de alți pacienți din centrul lui Pașca, mai subliniază surse judiciare.
În alte situații, îngrijitorii de la centrele lui Pașca evitau să sune la salvare atunci când situația o impunea.
„O zis să mă duc la ea că o venit un om și o zis că stă cu capu pe masă, gata să moară. Și i-am spus, io ce să-i fac dacă (râde) e gata să moară”, este un fragment din interceptările discuțiilor dintre două îngrijitoare.
Surse judiciare arată o altă situație, în care Pașca, în momentul în care a auzit că un pacient are leziuni severe și „viermi” la picior, a răspuns „Wow, îi fain”.
O altă problemă identificată de procurori în cazul centrelor lui Pașca era lipsa supravegherii constante a persoanelor vulnerabile. Astfel, se ajungea în situații în care pacienții se băteau între ei.
„Azi noapte l-o bătut colegă-su de cameră (…) pă ăla care e cu escară, știi tu (…) Da, îi în comă, amu. Nu să mai trăzește. L-o lovit peste tăt, tăt îi zgâriat pă față”, este un alt fragment din interceptări.
„Te bag cu capul în…”. Suspiciuni că persoanele internate erau agresate fizic de personal
Procurorii au și suspiciuni că persoanele aduse în locațiile lui Pașca erau agresate fizic de către cei care se ocupau de îngrijirea lor.
„La (n.r. Nume îngrijitoare) n-ai ce să-i ții apărarea, că eu am prins-o de două ori când i-o dat cu mopul, o dată la un bolnav peste cap și peste gură. Deci nu ai ce, că eu știu de ce este în stare”, este un alt fragment din interceptări.
„Cine s-o (…) și (…) pe jos, mă? Că te bag cu capul în (…)”, este un alt fragment în care o îngrijitoare amenință o persoană pe care a surprins-o că și-a făcut nevoile pe podea.
Surse judiciare au explicat și că există suspiciuni că unele persoane vulnerabile au fost victimele unor agresiuni sexuale.
„O dus-o pe (…) după casă astăzi și o fă…, o pus-o să facă prostii cu gura”, este un fragment din interceptări. Cel care a comis agresiunea sexuală ar fi fost dat afară ulterior.
Editor : M.G.