Bani în plus pentru șomerii din România. Cât poți primi și cât timp te sprijină statul după concediere

Românii care rămân fără loc de muncă în urma restructurărilor pot primi, pe lângă indemnizația de șomaj, și un venit lunar de completare, acordat de stat în anumite condiții și pe perioade diferite, în funcție de vechimea în muncă. Măsura este prevăzută de legislația privind protecția socială în caz de disponibilizare și poate extinde sprijinul financiar până la doi ani.

Bani în plus pentru șomeri

Potrivit informațiilor publicate, suma suplimentară se calculează în funcție de salariile încasate înainte de concediere și este stabilită odată cu indemnizația de șomaj. Mai exact, venitul de completare reprezintă diferența dintre salariul mediu net individual din ultimele trei luni de activitate și un plafon raportat la salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care a avut loc concedierea.

Sprijinul se acordă lunar, însă durata depinde direct de vechimea în muncă a persoanei disponibilizate, în baza O.U.G. nr. 36/2013. Astfel, perioada de plată este stabilită astfel:

• 12 luni pentru persoanele cu o vechime între 3 și 10 ani
• 20 de luni pentru vechime între 10 și 15 ani
• 22 de luni pentru vechime între 15 și 25 de ani
• 24 de luni pentru cei cu peste 25 de ani de muncă

După expirarea indemnizației de șomaj, venitul de completare poate continua să fie acordat, în funcție de situația fiecărui beneficiar și de încadrarea în programele de restructurare.

Când încetează acest ajutor

Există însă și situații în care plata acestui sprijin încetează. Printre acestea se numără includerea beneficiarului într-o categorie de pensie prevăzută de legislația privind sistemul public de pensii, precum și decesul acestuia, situație în care dreptul nu se transmite moștenitorilor.

De asemenea, venitul de completare poate fi suspendat dacă persoana refuză nejustificat un loc de muncă oferit conform pregătirii profesionale sau dacă nu participă la serviciile de consiliere, mediere ori formare profesională organizate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă. În plus, beneficiarii care desfășoară activități fără forme legale își pierd dreptul la acest sprijin.

Legislația definește și situațiile considerate refuz nejustificat. Printre acestea se numără oferirea unui loc de muncă aflat la peste 50 de kilometri de domiciliu, în condițiile în care angajatorul asigură transport sau locuință, acceptarea unui salariu mai mic ori egal cu venitul de completare sau refuzul programelor gratuite de reconversie profesională.

În schimb, nu este considerat refuz nejustificat cazul în care persoana nu poate lucra din motive medicale, dovedite prin certificat medical și confirmate de comisiile de expertiză, documente ce trebuie depuse în termen de 30 de zile.

Totodată, angajatorii care încadrează persoane beneficiare ale venitului de completare au obligația de a anunța agențiile pentru ocuparea forței de muncă în termen de trei zile de la angajare. Măsura are rolul de a menține evidența actualizată a persoanelor aflate în programe de protecție socială și de a facilita reintegrarea lor pe piața muncii.

Sursă foto – wasant1 / Envato