Premierul desemnat Eugen Tomac a elaborat, împreuna cu echipa de miniștri un proiect al programului de guvernare. Această formă ar mai putea suferi modificări până la depunerea sa în parlament.
Iată câteva dintre liniile directoare ale programului
Reforma administrativ-teritorială este văzută prioritate zero. Un capitol este dedicat combaterii dezinformării.
„România este singura țară din UE care nu a realizat o reformă administrativ-teritorială la standarde europene. Reașezarea structurii teritoriale (regiuni funcționale cu personalitate juridică, praguri minime de viabilitate pentru unitățile administrativ-teritoriale, redistribuire de competențe și resurse fiscale) este condiția necesară pentru orice reformă sectorială durabilă – administrație, sănătate, educație, fonduri europene, dezvoltare locală.”
Economie și mediul de afaceri
„România a încheiat 2025 cu un PIB de 374 miliarde euro și o creștere reală de doar 0,7% – cea mai slabă din regiune – iar INS a confirmat recesiunea tehnică (două trimestre consecutive de scădere, T4 2025: -1,9%). Inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026 – locul 1 în UE la scumpirea alimentelor – cursul a atins maximul istoric de 5,2180 lei/euro, iar randamentul titlurilor de stat la 10 ani (7,38%) este dublu față de Grecia și Bulgaria. Mediul de afaceri a absorbit în 2025-2026 cel mai sever șoc fiscal post-aderare; încrederea se reconstruiește prin predictibilitate, nu prin noi rotații de taxe”.
Măsuri:
1. Scoring fiscal pozitiv pentru contribuabili
2. Precompletarea Declarației Unice – extindere. Se continuă pilotul început în 2026 și se extinde la toate categoriile PFA, cu impact direct asupra unui milion de plătitori. Ținta asumată este precompletarea pentru toate categoriile de PFA până la declarația aferentă anului fiscal 2027, cu rată de corecție sub 5%.
3. Audit extern + rating A-E pentru companii de stat cu pierderi peste 2 ani
4. Oprirea salariilor 13-14 și a bonusurilor nejustificate în companii deținute 100% de stat
5. Consultare instituționalizată permanentă cu mediul de afaceri
6. Prelungirea termenului TVA 9% pentru apartamentele contractate
7. Creșterea deductibilității contribuției la Pilon 3
8. Turism. Mărirea bugetului de promovare multianual a României ca destinație turistică, de la minimum 10 milioane de euro pe an în primii 3 ani şi 20 de milioane începând cu anul 4, pentru a putea susține campanii de promovare multianuale pe piețele țintă cu publicarea indicatorilor de rezultat.
9. Îmbunătățirea cadrului legal pentru IMM-uri
• fără taxe la constituire și procedură simplificată de înregistrare;
• înregistrare exclusiv on-line;
• impozit 0 pe venit;
• cifra de afaceri de maximum 20.000 de euro;
• posibilitatea ţinerii contabilităţii în partidă simplă;
• depunerea unui singur document la ANAF;
• la împlinirea vârstei de 18 ani de către asociatul unic sau unul dintre asociaţi/administrator, SRL de Exerciţiu devine SRL sau se radiază.
Reforme structurale: Se listează pachete minoritare, se închid companiile de stat cu pierderi cronice și se aplică o lichidare «inteligentă» cu valorificarea activelor. Cadrul OUG 109 + Pachetul II se operaționalizează deplin.
Finanțe publice
Măsuri pe trmen scurt:
1. Centru național de răspuns pentru fiscalitate
Asistență contribuabili la nivelul MF, cu termene standard și răspunsuri publice – se reduce incertitudinea pentru mediul de afaceri. Răspunsurile devin opozabile administrației (regim de soluție fiscală anticipată simplificată), cu termen standard de 30 de zile; raport public anual privind întrebările frecvente și timpii de răspuns.
2. SAF-T + e-Factura B2C – extindere și consolidare
3. e-Sigiliu generalizat pentru tranzitul de mărfuri
Se generalizează în 18 luni, cu raportare semestrială publică a randamentului (valoarea mărfurilor sigilate, diferențele de taxe recuperate).
4. Combaterea evaziunii pe sectoare prioritare
5. Bodycam și teste de integritate pentru antifraudă și vameși
6. Trasabilitate financiară pentru tranzacții online
Reforme structurale
1. Reorganizarea piramidală a ANAF
Se centralizează analiza de risc și controlul fiscal la nivel central/regional și se renunță la modelul silozurilor actuale. Este un jalon PNRR vechi, finalizat doar parțial.
2. Unitate centrală de prognoză bugetară + Consiliul Fiscal consolidat
3. Cadru de bugetare pe obiective
Se corelează alocările bugetare cu rezultate cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie. Este o reformă silenţioasă, dar transformativă. Se derulează un pilot pe 2-3 ministere de linie începând cu primul buget elaborat de noul guvern; extinderea este graduală, cu evaluare publică anuală a pilotului.
Energie
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Hormuz înfățișează vulnerabilitatea piețelor globale de energie. Prețul barilului de petrol (Brent) a crescut la 118 USD/baril în luna aprilie 2026, înainte de a se stabiliza în jurul a 95-100 USD/baril, iar piața globală a țițeiului continuă să fie volatilă pe măsură ce negocierile pentru încheierea conflictului se desfășoară. România înregistrează unele dintre cele mai ridicate prețuri medii la energie electrică din UE pe piața spot (108 EUR/MWh în 2025) și printre cele mai ridicate pentru consumatorii casnici (289 EUR/MWh) și industrie (228 EUR/MWh) în S2 2025. Acest lucru accentuează sărăcia energetică, erodează competitivitatea industriei și alimentează inflația.
Măsuri
1. Prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie: Menținerea prețului carburanților la pompă într-un interval suportabil prin continuarea și ajustarea schemei de sprijin în funcție de evoluția cotației petrolului, în cazul în care este necesar. Menținerea legislației în vigoare de protejare a consumatorilor casnici de gaze naturale până în martie 2027 și evaluarea acesteia în primul trimestru al anului 2027, când va fi disponibilă producția din zăcământul Neptun Deep.
2. Creșterea capacității de producție și stocare a energiei pentru asigurarea securității energetice:
3. Valorificarea prosumatorilor
4. Investiții în transportul și distribuția de energie electrică și gaze naturale – coloana vertebrală a sistemului energetic
5. Revizuirea Legii consumatorului vulnerabil
6. Dezvoltarea Registrului Național al Consumatorilor Vulnerabili
7. Ghișee energetice pentru cetățeni
Reforme structurale
1. Dezvoltarea reactoarelor 3+4 Cernavodă + retehnologizare U1
2. Valorificarea Neptun Deep
3. Reforma redevențelor și creșterea capacității ANRMPSG
4. Coridorul Vertical și rolul de hub regional al României
5. Energie eoliană offshore în Marea Neagră
Transformare digitală
Măsuri pe trmen scurt
1. Identitate electronică pentru toți românii
România nu are încă o soluție de identitate electronică folosită ca single sign-on. S-au dezvoltat în paralel două soluții – ROeID și identitatea electronică asociată cărții electronice de identitate – dar doar 10,09% dintre români foloseau eID în uz personal în 2025, în scădere față de 10,98% în 2023, iar pentru servicii publice doar 4,67% (Eurostat). 57% dintre români nu au un eID, iar 19% nu știu de existența lui.
2. Single Digital Gateway
Se operaționalizează portalul unic, în conformitate cu obligațiile europene, pentru acces integrat la toate serviciile și procedurile administrației publice, organizat pe evenimente de viață.
3. Arhitectura de guvernanță digitală
Circa 4 din 5 români consideră digitalizarea benefică, dar aproximativ 87% evaluează digitalizarea la stat drept un proces lent (AtlasIntel, martie 2026). Sincopa dintre consensul digital național și realitățile instituționale vine din inexistența unei organigrame clare a rolurilor și responsabilităților în guvernanța sectorului digital.
4. Reforma ADR, plasarea la Centrul Guvernului și desemnarea GCIO
5. Restructurarea Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației (CERB)
Reforme structurale
1. Capacitate instituțională în domeniul inteligenței artificiale
2. Guvernanță publică bazată pe date
3. „Infrastructura invizibilă de încredere”:
cloud guvernamental, infrastructură digitală, interoperabilitate
Infrastructură și transporturi
Direcție: finalizare coridoare strategice rutiere și feroviare, restructurare TAROM și CFR, mobilitate militară conformă cu obligațiile NATO.
Măsuri pe termen scurt
1. Finalizarea A7 Ploiești-Pașcani și a sectoarelor finale montane pe A1
2. Variante de ocolire pentru localități supraaglomerate
3. Liberalizarea transportului județean
4. Biroul Unic pentru Înmatricularea Autovehiculelor (RAR)
5. Subvenții pe număr de călători reali
6. Spații de servicii pe autostrăzi – concesionare accelerată
7. Accelerarea A0/Centura București pentru inaugurare în 3-6 luni
Reforme structurale
1. Magistrale feroviare strategice + CF de mare viteză București-Cluj-Budapesta
2. Material rulant – 100+ trenuri electrice, locomotive, vagoane
3. Metroul Bucureștiului – M6 Otopeni, M4 Progresu, M5 Pantelimon + extensii
4. Salvarea jaloanelor PNRR până la 31 august 2026
5. Adoptarea de urgență a BVC pentru companiile MTI
6. Obiective de rețea cuantificate 2028
7. Consolidarea Carpatica Feroviar după falimentul CFR Marfă
8. Reforma instituțională a executării: capacitate, documentații, prioritizare
Educație și cercetare
Direcție: protecția funcției școlii ca instrument de reducere a inegalităților, finanțare la nivel european pentru educație și cercetare, reforma curriculară pentru competențe cheie.
Măsuri pe termen scurt
1. Profesia didactică: salarizare, formare, merit: Reforma carierei didactice și predictibilitate pentru profesori: salarii decente (corelate cu cele din sănătate); angajarea să se facă pornind de la un venit echivalent cu salariul mediu net. Selecție și promovare pe criterii meritocratice; program național de pregatire initiale si continua pentru cadrele didactice centrat pe valori si pe o educație reflexivă (cu elemente de psihopedagogie, etică și gândire critică).
2. Reducerea abandonului și a analfabetismului functional
3. Depolitizare și management de calitate
4. Universități relevante, digitale și internaționale
5. Cercetare cu finanțare predictibilă
Reforme structurale
1. Țintă 15% din bugetul de stat pentru Educație până în 2030
Este vorba despre un angajament istoric niciodată respectat; se propune o reformă bugetară structurală cu efect compus pe deceniu.
2. 1% din PIB pentru Cercetare publică până în 2030
România are cea mai joasă cotă UE cu privire la finantarea cercetarii, creşterea finanţării fiind o condiție obligatorie pentru competitivitatea în cercetare, dezvoltare și inovație.
Sănătate
Un program viabil în sănătate înseamnă să direcționăm banii acolo unde produc cel mai mare impact asupra speranței de viață, siguranței pacientului și calității actului medical: prevenție, infrastructură funcțională, digitalizare, control epidemiologic real, acces echitabil la servicii și medici profesioniști, bine pregătiți și motivați să rămână în România.
Măsuri pe termens curt
1. Digitalizarea sistemului de sănătate
2. Planul Național de Paturi 2026-2028
3. Consolidarea și modernizarea spitalelor existente
4. Centru public pentru chirurgie cardiovasculară pediatrică
5. Auditul clinic pe infecțiile asociate asistenței medicale
6. Operaționalizarea Direcțiilor de Sănătate Publică
7. Prevenție și screening
8. Medicina de familie și asistența medicală primară
9. Modernizarea parcului SMURD și ambulanță
10. Dezvoltarea chirurgiei robotice şi a tehnologiilor avansate
Reforme structurale
1. Reţea de centre comunitare. Dezvoltarea progresivă a unei rețele de centre comunitare, corelate cu cele 200 de centre comunitare integrate asumate în programele de investiții și cu dezvoltarea a 2.000 de servicii comunitare integrate pe zona social-medicală.
2. Politica medicamentului – HTA predictibil
3. Accelerarea planului național de îngrijiri paliative
4. Prevenirea şi tratarea adicţiilor
Justiție și statul de drept
Măsuri pe termen scurt
1. Justiție digitală și transparentă
1.1 Implementarea accelerată a noilor tehnologii și a inteligenței artificiale, printr-o strategie națională și un plan de acțiune corelat cu integrarea în cloudul guvernamental.
1.2 Tablou lunar public de performanță judiciară: durata dosarelor, posturi vacante, dosare cu risc de prescripție, prejudicii recuperate.
1.3 Generalizarea dosarului electronic judiciar și a procedurilor la distanță.
2. Reforma legislativă a justiției
3. Luptă anticorupție eficientă
4. Procese mai rapide
Reforme structurale
1. Cartierul pentru Justiție București
Proiectul are un istoric de peste un deceniu și finanțare de la Banca Mondială; se relansează credibil, cu un termen-cheie asumat public.
2. Finalizarea penitenciarelor Buzău și Prahova
Obiectivele constituie jaloane PNRR și condiție pentru respectarea standardelor CEDO; termenul 2026 este nerealist – funcționalitatea reală este estimată pentru 2027-2028, cu execuție onestă.
3. Codex al societăților comerciale
Codexul reunește legislația privind societățile comerciale, insolvența și falimentul într-un cadru unitar; rezolvă fragmentarea legislativă și răspunde unei cereri vechi a mediului de afaceri.
Administrație publică
Direcție: coduri administrative adoptate, salarizare după performanță, reformă teritorială cu logică economică, cadastru complet.
Măsuri pe termen scurt
1. Codul Finanțelor Publice Locale – adoptare
Angajamentul asumat în 2025 nu a fost realizat și rămâne o condiție pentru predictibilitatea APL și pentru bugetarea multianuală.
2. Codul de Procedură Administrativă – adoptare
Angajamentul asumat în 2025 nu a fost realizat; adoptarea codului instituie un cadru unitar pentru relația cetățean-administrație.
3. Consorții administrative rurale
Măsura reprezintă Jaloanele 310 din PNRR; OUG 7/2026 a instituit cadrul; operaționalizarea se realizează în orizont 12-18 luni.
4. Punct GIS unic la ANCPI
Datele privind infrastructura, gazul și electricitatea sunt integrate într-un punct unic; măsura aduce un câștig administrativ direct pentru autorizările de construire.
5. Salarizare după performanță în administrație
6. Legea Capitalei
Se adoptă un cadru legislativ distinct pentru București – temă cu mare interes politic municipal și angajament repetat.
7. Continuarea OUG 7/2026 cu corecții
Se aplică reducerea de 30% a posturilor APL după soluționarea contestațiilor; calibrarea se face prin dialog cu UAT-urile afectate.
8. Mecanism inter-instituțional pentru afaceri europene
Reforme structurale
1. CATUC – Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor
Codul a fost adoptat tacit de Senat în aprilie 2026 și este blocat în Camera Deputaților; finalizarea sa va avea impact major pe piața construcțiilor.
2. Noua lege a statutului funcționarilor publici
Legea reprezintă o condiție pentru reforma sistemică și un jalon PNRR, instituind un cadru unitar pentru cariera în funcția publică.
3. Programul Național Cadastru și Carte Funciară 2025-2028
Aproximativ 72% dintre imobile sunt integrate în eTerra la jumătatea anului 2026; finalizarea programului va avea impact major pe piața imobiliară și pe colectarea impozitelor locale.
4. Finalizarea Anghel Saligny pentru obiectivele cu stadiu peste 50%
Finalizarea obiectivelor Programului Național de Investiții Anghel Saligny cu stadiu fizic peste 50%, în termenele asumate față de Comisia Europeană. Reprioritizarea contractelor restante după criterii obiective. Calibrare MDLPA + MF.
5. Structuri de suport pentru UAT-uri cu capacitate redusă
Crearea de structuri de sprijin juridic, financiar și IT la nivel de minister pentru UAT-urile cu capacitate administrativă redusă. Pod până la maturizarea RAT, fără să substituie reforma. Calibrare MDLPA.
6. Continuarea reabilitării termice – 360 obiective, 13.247 unități locative
Continuarea celor 360 de obiective de reabilitare termică a blocurilor de locuințe (aproximativ 13.247 unități locative) și finalizarea programelor ANL în derulare. Direcție: termen-cadru orizont mandat. Calibrare MDLPA.
7. Finalizarea Programului Național Cadastru și Carte Funciară 2025-2028
Aproximativ 72% imobile integrate eTerra la jumătatea 2026 – finalizare integrală până la sfârșitul mandatului. Impact major pe piața imobiliară și pe colectarea impozitelor locale. (Măsură deja prezentă; reformulare cu reper temporal explicit.) Calibrare ANCPI + MDLPA.
8. Program-pilot de locuințe sociale în orașe mari
Lansarea unui program-pilot de locuințe sociale în parteneriat cu autoritățile locale din orașele mari, prioritizând categoriile vulnerabile. Cadru de finanțare hybrid (PT 2021-2027, buget de stat, contribuții APL).
Agricultură
Măsuri pe termen scurt
1. Continuarea Programului INVESTALIM
Se finanțează proiectele aprobate pentru industria alimentară pentru creșterea valorii adăugate a produselor agroalimentare.
2. Continuarea susținerii sectorului de panificație prin PNS
Se continuă alocarea financiară pentru industria de panificație, cu impact direct asupra echilibrului comercial.
3. Stimularea producției de legume și fructe
Se alocă finanțare pentru achiziția de echipamente moderne, menite să asigure creșterea producției de legume și fructe.
4. Regândirea AgroInvest
5. Sprijinirea sectorului de creștere a suinelor
Se finanțează fermele atât de reproducție, cât și de creștere și îngrășare, astfel încât să se ajungă la un efectiv de 2,4 milioane de capete porcine în sistem de creștere industrial, cu alocare financiară de 1,4 miliarde de lei. Se dezvoltă fermele familiale prin crearea de adăposturi cu o capacitate cuprinsă între 50 și 100 de capete, cu o alocare financiară de 30 milioane de euro.
6. Sprijinirea sectorului avicol
Se sprijină sectorul de creștere a păsărilor prin modernizarea fermelor existente și crearea de ferme noi cu o capacitate de 10 milioane de locuri, prin alocarea a 100 milioane de euro, menită să asigure potențial de export și consolidarea poziției regionale în producția de ouă și carne de pasăre.
7. Îmbunătățire legislație agricultură ecologică
Se actualizează legislația aplicabilă agriculturii ecologice prin armonizarea regulilor de producție, control, certificare și etichetare, în scopul creșterii încrederii consumatorului în produsele ecologice și al dezvoltării pieței acestora.
8. Digitalizarea sectorului agricol
9. Strategia pentru Dezvoltarea Integrată a Zonei Montane
Se urgentează procesul de aprobare a Strategiei pentru Dezvoltarea Integrată a Zonei Montane, aceasta fiind absolut necesară pentru ca România să beneficieze de finanțarea din viitorul Mecanism Financiar Multianual al UE pentru sprijinirea fermierilor și comunităților locale din această zonă, menite să asigure oprirea fenomenului de depopulare a satelor și dezvoltarea economiei locale.
10. Program pentru dezvoltarea satelor pescărești integrate
11. Accelerarea cadastrului agricol national
Se susține accelerarea realizării cadastrului sistematic, cu prioritate pentru terenul agricol, în vederea înregistrării acestuia și a creării unei baze juridice clare pentru acordarea de subvenții, realizarea de tranzacții, arendare și garantare.
12. Auditul și restructurarea administrării terenurilor statului (ADS)
Reforme structurale
1. Modernizarea infrastructurii principale și secundare de irigații
Se continuă investițiile în infrastructura principală și secundară de irigații și desecare-drenaj, menite să asigure creșterea suprafeței irigabile până în anul 2028 de la 1,6 milioane la circa 2 milioane de ha, cu extindere până la 2,7 milioane de ha până în anul 2030.
2. Continuarea investițiilor în procesare prin PNS
3. Strategia dezvoltării sectorului agroalimentar și al spațiului rural 2028-2034
Mediu
Măsuri pe termen scurt
1. Finalizarea implementării PNRR în sectorul de mediu
2. Continuarea reformei Romsilva și implementarea noului Cod Silvic
3. Restructurarea și eficientizarea activității Administrației Naționale „Apele Române”
4. Finalizarea digitalizării procedurilor de mediu
5. Operaționalizarea SIISPM și implementarea Sistemului Informatic Integrat al AFM
6. Finalizarea planurilor de management ale ariilor naturale protejate
7. Consolidarea Sistemului Garanție-Returnare și dezvoltarea economiei circulare
8. Monitorizarea calității aerului și prevenirea poluării
9. Continuitatea programelor de finanțare pentru tranziția verde
Reforme structurale
1. Strategia națională pentru gospodărirea apelor și adaptarea la schimbările climatice
2. Strategia națională pentru biodiversitate și conservarea capitalului natural
3. Modernizarea cadrului legislativ privind gestionarea deșeurilor și siturile contaminate
4. Reforma cadrului de gestionare a resurselor cinegetice
5. Consolidarea capacității administrative și operaționale a instituțiilor de mediu
6. Modernizarea și adaptarea programelor de finanțare pentru tranziția verde
Muncă, familie, protecție socială
Direcție: ocupare pentru tineri și părinți, infrastructură pentru familie (creșe, vârstnici, dizabilități), reforma salarizării publice, demografie cu instrumente clare.
Măsuri pe trmen scurt
1. Finalizarea «Primul loc de muncă» pentru tinerii NEET
Temeiul legal este în vigoare (OUG 11/2026); plata efectivă a fost blocată de căderea Guvernului; se reia plata efectivă în orizont scurt. Se reiau plățile în primele 3 luni de mandat, cu țintă anuală de beneficiari și buget publicate de MMSS.
2. Subvenție 2.250 lei/lună pentru angajarea părinților cu trei sau mai mulți copii
Subvenția a fost extinsă prin OUG 11/2026. Condiție: se menține raportul de muncă minimum 12 luni după încetarea subvenției; se realizează o evaluare de impact după primul an.
3. Continuarea programului de creșe «Sf. Ana»
Se continuă derularea programului din fonduri PNRR și naționale, pentru a răspunde nevoii acute a familiilor cu copii mici, cu un calendar ferm
4. Voucher TECH ASSIST pentru dispozitive asistive
Până la 39.900 lei; continuă schema din octombrie 2025; concretizează demnitatea persoanelor cu dizabilități.
5. Modernizarea NextGen 119 – Telefonul copilului
Măsura răspunde cazurilor publice de abuz. Este o măsură care reprezintă o investiție tehnologică mică cu impact semnificativ pentru cei care au nevoie.
6. Centre de zi pentru copii, persoane cu dizabilități și vârstnici – finalizare PNRR
Se finalizează 145 de centre de zi pentru copii și 63 de centre de zi pentru persoane vârstnice până la termenul-limită PNRR (31 august 2026), cu publicarea stadiului pe fiecare centru. Se operaționalizează 50 de servicii comunitare și 31 de servicii noi comunitare în acest context.
7. e-Talon – cuponul electronic de pensie
Se operaționalizează sistemul după achiziția hardware; relația stat-pensionar este modernizată; se reduc costurile logistice.
8. Eliminarea CASS pentru mame
Se acordă scutire de CASS pentru mamele cu copii sub o anumită vârstă. Impactul bugetar este minim, sub 0,02% din PIB; măsura reprezintă un semnal pro-natalitate clar.
9. Creșterea plafonului indemnizației de creștere copil
Plafonul se majorează de la 8.500 lei la 10.000-12.000 lei. Plafonul nu a fost crescut de un deceniu – penalizează direct categoria educată care a întârziat să facă copii; impact bugetar marginal.
10. Indexarea pensiilor de la 1 ianuarie 2027
Se realizează o evaluare în primele 1-2 luni de mandat, cu cifră concretă pe baza spațiului bugetar disponibil.
11. Egalitate de șanse.
Se adoptă în regim de urgență legea de transpunere a Directivei UE 2023/970 promovată de ANES.
12. Controale integrate ANAF–ITM – reducere muncă la negru impact: Muncă la negru/gri: estimare 20–25% din economia reală prin continuitatea activității Inspecției Muncii
13. Reconversie profesională națională
Se continuă programele Tranziție justă Impact: Recalificare 50.000+ muncitori în 3 ani în zonele afectate, „Solidaritate și Competențe” – 6 județe FTJ (finanțat UE), ucenicie activă: FORMACTIV (30+ ani) + START! (sub 30 ani)
14. Autoritatea Națională pentru Calificări
Se actualizează standardele ocupaționale și se revizuiesc conform OCDE împreună cu Ministerul Educației și Cercetării.
Reforme structurale
1. Digitalizarea sistemului de pensii
2. Reforma ajutoarelor sociale
3. Lucrătorii extracomunitari
Se extind acordurile bilaterale între România și alte țări și se operaționalizează sistemul de înregistrare a acestora în platforma www.workinromania.gov.ro.
4. Elaborare și lansare strategii
5. Garanția Europeană pentru Copii
6. Se actualizează Legea tinerilor
Cultură, tineret, sport
Măsuri pe termen scurt
1. Menținerea cotei de 2% din impozitul pe venit pentru instituțiile de spectacole APL
2. Continuarea schemelor de ajutor de stat pentru cinema
3. Sistem digital de ticketing
4. Descentralizarea DJTS către Consilii Județene
5. Reorganizarea cluburilor sportive departamentale ANS
6. Reorganizarea DRI ca structură de sine stătătoare
7. Revenirea TVA la 5% pentru carte
8. Evaluări manageriale și concursuri transparente
9. Accelerarea programului „Temelii Culturale”
10. Modernizarea Muzeului Național de Istorie a României
11. Simplificarea și digitalizarea avizării în domeniul patrimoniului
12. Program Național de atragere a tinerilor către Cultură, prin:
◦ introducerea unor programe/expoziții/activități gândite special pentru tineri, în muzeele naţionale
◦ program național de încurajare a lecturii pentru copii – campanie TV cu sprijinul CNA
◦ Artele spectacolului – program național de promovare a accesului la cultura de calitate în zonele defavorizate cultural – cu sprijinul AFCN.
13. Instituirea Salonului Național al Artelor pentru Arte Vizuale, sub patronajul Ministerului Culturii și cu ajutorul Uniunilor de Creație şi a Universităților de Arte.
14. Sala de Concerte pentru Festivalul Internaţional George Enescu identificarea amplasamentului și inițierea demersurilor pentru finanțarea construcției.
15. Încurajarea coparticipării sectorului privat în inițiative culturale valoroase, atât in cultura vie cât și în valorificarea patrimoniului.
16. Discover Romania
Program de mobilitate feroviară după modelul DiscoverEU care ar permite tinerilor din România și din R. Moldova să călătorească gratuit în rețeaua CFR Călători.
Reforme structurale
1. Investiții în Complexele Sportive Naționale + PPP
2. Statutul lucrătorului cultural profesionist + protecție socială dedicată
3. Extinderea accesului la cultură în comunitățile slab deservite
4. Registru național digital al patrimoniului cultural
5. Parteneriat strategic cu industriile creative
6. Reforma mecanismelor de finanțare
7. Consolidarea diplomației culturale a României
Afeceri interne
Măsuri pe termen scurt
1. Reducerea criminalității și a accidentelor prin utilizarea noilor tehnologii și analizei predictive, prin:
1.1 Extinderea e-SIGUR la nivelul autorităților publice locale. Implementarea monitorizării automate a vitezei medii. Automatizarea fluxurilor pentru diminuarea sarcinilor administrative. Prioritizarea comunicării în materie rutieră, atât între instituții cât și cu cetățenii – prin intermediul sistemelor online.
1.2 Program național de integrare a camerelor video în sistemele Poliției Române. Dezvoltarea de instrumente de analiză video asistată de inteligență artificială și avertizare timpurie.
1.3 Modernizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică și colaborarea cu Ministerul Justiției în vederea utilizării monitorizării electronice în situațiile din competența Administrației Naționale a Penitenciarelor și Direcției Naționale de Probațiune.
1.4 Consolidarea capabilităților pentru contracararea criminalității din mediul online, concomitent cu campanii de informare a populației cu privire la aceste riscuri.
2. Combaterea criminalității organizate și prevenirea consumului de droguri
2.1 Se consolidează capacitățile de investigații financiare (follow the money) și de anchete digitale. Cooperare cu Ministerul Justiției în vederea consolidării ANABI
2.2 Acțiune integrată a instituțiilor responsabile în vederea implementării unor programe de prevenire a consumului de droguri, în special în unitățile de învățământ și în mediile frecventate de tineri. Mentorat prin sportivi și/sau personalități publice.
3. Portal unic MAI: consolidarea HUB-ului de servicii al MAI și creșterea numărului de servicii disponibile online cu privire la identitatea persoanei, călătorie și pașapoarte, șoferi și vehicule, acte/avize și alte servicii ale MAI. Asigurarea compatibilității cu Agenda digitală 2030 și cu obiectivul implementării Portofelului European pentru Identitate Digitală (EUDIW).
4. Accelerarea implementării Cărții Electronice de Identitate și dezvoltarea ecosistemului D4eID. Punerea în circulație în anul 2026 a Cărții Electronice de Identitate pentru românii fără domiciliu în România.
5.Frontieră inteligentă și managementul migrației
6. Consolidarea rolului României de stat furnizor de expertiză în domeniul siguranței publice și în managementul situațiilor de urgență.
7. Creșterea capacității de răspuns la dezastre și situații de urgență.
8. Implementarea proiectelor în domeniul afacerilor interne gestionate prin Instrumentul SAFE.
Reforme structurale
1. Strategia Națională pentru Siguranță Internă 2027-2031
Se adaptează instrumentele strategice de planificare în domeniul siguranței interne la noile riscuri și amenințări, cu integrarea direcțiilor de acțiune stabilite la nivelul Uniunii Europene și promovarea unor priorități naționale de intervenție.
2. Se realizează optimizări la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, pe principiul eficienței operaționale și specializării resurselor.
3. Reforma resursei umane MAI.
4. Se completează strategia națională de reducere a riscului la dezastre cu un plan de acțiune privind creșterea capacității comunităților și instituțiilor publice de a funcționa autonom timp de 72 de ore în cazul producerii unui dezastru major – SIGUR 72.
Apărare și securitate națională
Direcție: Angajament sporit al României în vederea asigurării proiecției unei Europe mai puternice într-o Alianță mai puternică. Creșterea graduală a bugetului României în linie cu angajamentele asumate de România la Summitul NATO de la Haga (2025). Modernizarea infrastructurii militare și creșterea securității pe Flancul Estic și la Marea Neagră. Aprofundarea Parteneriatelor Strategice. Întărirea bazei industriale pentru apărare și integrarea sa în lanțurile europene și transatlantice.
Măsuri pe termen scurt
1.Modernizarea forțelor armate și a infrastructurii militare naționale
Se utilizează instrumentul SAFE, precum și alocările bugetare în creștere pentru dotarea Armatei Române; se modernizează bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Cincu în vederea asigurării unei prezențe Aliate substanțiale.
2.Consolidarea securității la Marea Neagră
Se întărește prezența și capacitatea națională de reacție, prin extinderea cadrului de exerciții și întărirea cooperării inter-instituționale.
3. Consolidarea pe dimensiunea apărării a Parteneriatelor Strategice ale României, în special cu SUA, dar și cu ceilalți Aliați europeni.
Un rol special va fi acordat asigurării securității Flancului Estic, securității la Marea Neagră și cooperării industriale.
4. Continuarea dezvoltării Hub-ului de instruire F-16 de la Fetești, cu obiectivul de a crește numărul de piloți instruiți și atragerea statelor Aliate și partenere în procesul de instruire.
5. Urmărirea finalizării în termen a achizițiilor prin instrumentul SAFE: se vor monitoriza cu prioritate modalitatea de derulare a contractelor semnate pentru evitarea întârzierilor de capabilități critice.
6. Implicarea în cadrul inițiativelor UE menite să întărească securitatea României, în complementaritate cu eforturile la nivel NATO, acțiune sistematică pentru consolidarea Flancului Estic prin instrumente UE concrete și un răspuns instituțional prompt pentru o conectivitate rapidă la inițiativele UE.
7.Reforma sistemului de recrutare și creșterea coeziunii și atractivității în cariera militară: digitalizare, atragere de experți IT, recrutare orientată pe competențe; înființarea unui departament de inovare la nivelul MApN, prin utilizarea resurselor deja existente, și completarea curriculei din instituțiile de învățământ militar cu accent pe tehnologii emergente (inteligența artificială, quantum).
8. Programul Rezervist Voluntar: rezerva națională ca pilon al rezilienței; eficientizarea și creșterea participării prin pachet de stimulente clare; pregătirea adecvată a centrelor de instruire.
9. Se extinde cooperarea cu Aliații riverani de la Marea Neagră (Bulgaria și Turcia) în cadrul Inițiativei MCM Black Sea.
Reforme structurale
1. Creșterea graduală a cheltuielilor de apărare spre 5% PIB până în 2035
România respectă angajamentul NATO de la Haga 2025 (3,5% bază + 1,5% conexe); nivelul este de 2,42% PIB în 2026, cu o calendarizare anuală obligatorie a creșterilor ulterioare.
2. Se actualizează Programul «Armata României 2040» și Planul multianual de înzestrare, adaptând continuu structura de forțe a Armatei Române prin integrarea lecțiilor învățate la nivel Aliat și asigurând livrarea la timp a țintelor de capabilități asumate de România în cadrul NATO.
3. Se adaptează continuu cadrul legislativ în domeniul apărării la provocările de securitate actuale.
4. Se creează un mecanism transparent de relaționare cu industria de apărare pentru a permite interacțiunea eficientă în vederea informării permanente cu privire la nevoile de înzestrare a Armatei României.
5. Modernizarea și eficientizarea procesului de achiziții pentru apărare prin simplificarea procedurilor birocratice interne, introducerea unui regim special pentru capabilități critice, precum sisteme împotriva dronelor și senzori. Se impune digitalizarea fluxurilor și standardizarea cerințelor tehnice. Orice modificare trebuie să aibă în vedere principiile transparenței și respectului față de cheltuielile publice.
6. Se elaborează o strategie la nivelul MApN în domeniul spațial, domeniu operațional al NATO aflat în plină expansiune.
Politică externă și afaceri europene
Măsuri pe termen scurt
1. Un Minister al Afacerilor Externe modernizat
2. Românii din afara granițelor
2.1 Se creează o structură dedicată politicilor pentru românii din diaspora.
2.2 Modernizăm rețeaua consulară și digitalizăm relația dintre românul de peste hotare și statul român.
2.3 Se crește capacitatea de reacție rapidă atunci când românii din afară au nevoie de sprijin în situații de urgență.
3. NATO și Flancul Estic. Securitate. Parteneriate
3.1 Întărim postura aliată de descurajare și apărare pe Flancul Estic.
3.2 Ducem la îndeplinire creșterea graduală a cheltuielilor de apărare și securitate, așa cum am decis la Summitul de la Haga.
3.3 Rămânem activi în inițiativele aliate, cu accent pe protecția spațiului aerian și pe contracararea dronelor pe Flancul Estic.
3.4 Ne implicăm activ în transformarea apărării la nivelul Uniunii Europene, prin dezvoltarea bazei industriale și tehnologice de apărare, cu efecte directe asupra industriei românești.
3.5 Sprijinim dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare, esențială pentru mobilitatea militară.
3.6 Punem formatul București 9 în centrul coordonării politice pe Flancul Estic, cu accent pe complementaritatea cu statele nordice.
3.7 Consolidăm formatul trilateral România-Republica Moldova-Ucraina cu agende anuale concrete pe reziliență, contracarare hibridă și sprijin reciproc pentru drumul european, alături de formatul trilateral România-Polonia-Turcia.
3.8 Extindem rețeaua de angajamente bilaterale în securitate și apărare, în complementaritate cu cele de la nivel NATO și UE.
4. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii
5. Un profil european activ
6. O regiune mai sigură
7. Aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)
Reforme structurale
1. Acțiunea multilaterală
2. Cooperarea în plan global
Fonduri europene și investiții strategice
Măsuri pe termen scurt
1. Absorbția 100% granturi PNRR până la 31.08.2026
1.1 Se finalizează urgent ultima renegociere a PNRR pentru a se asigura că vor fi atinse toate țintele și se va obține absorbția completă.
1.2 Se mobilizează rapid capacitatea instituțională pentru aprobarea legislației necesare implementării reformelor asumate prin PNRR (9 dintre ele trebuie aprobate cu act normativ la nivel de lege; o parte au fost deja promovate în Parlament ca și proiecte de lege).
1.3 Se instituie un sistem de monitorizare strictă la nivelul Coordonatorilor de Reforme și Investiții (ministere de linie) a progresului investițiilor incluse în PNRR, la acest fiind 4 din 6 cereri de plată depuse; absorbție aproximativ 61% la jumătatea 2026; calendar săptămânal cu jaloane publice.
2. Ultima cerere de plată PNRR – termen 30.09.2026
Se vor face toate eforturile necesare pentru închiderea tuturor jaloanelor și tuturor proiectelor astfel încât ultima cerere de plată să poată fi depusă cu succes.
3. Evitarea de-comiterii Fondului pentru Tranziție Justă
Sunt 819 milioane EUR în joc. Programul PDDTJ a fost aprobat la 11.03.2026, iar Acordul de finanțare pentru implementarea Fondului de Participare Tranziție Justă a fost semnat de MIPE cu BID la 31.03.2026 – urmează execuția.
Beneficiarii instrumentului financiar vor fi IMM și întreprinderi mari care propun proiecte STEP. România este singurul stat membru care a propus STEP în programul de Tranziție Justă.
4. Capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare
5. Tablou de bord lunar PNRR + Coeziune + FSC
Se publică integrat, cu indicatori publici, asigurând transparență și combătând percepția de risipă; tabloul constituie baza pentru dialogul cu CE.
Pentru politica de coeziune 2021-2027, se lansează toate apelurile de proiecte pentru toate programele în 2026.
Ținta de absorbție în 2026 va fi de 5,5 mld de euro ceea ce va însemna aproximativ 40% grad de absorbție.
6. Costuri simplificate (SCO) + finanțare nelegată de costuri (FNLC)
Reforme structurale
1. Pregătirea poziției României pentru CFM 2028-2034
2. Absorbția 100% Politica de Coeziune 2021-2027 până în 2029
Combatarea dezinformării
Context: Manipularea informațională și războiul hibrid au devenit una dintre principalele amenințări la adresa securității și stabilității democratice a statelor europene. Campaniile coordonate de dezinformare exploatează polarizarea socială, neîncrederea în instituții și vulnerabilitățile mediului digital pentru a influența procese electorale, decizii publice și percepția cetățenilor asupra realității.
România se află în prima linie a competiției informaționale generate de războiul din Ucraina și de intensificarea amenințărilor hibride la adresa spațiului euro-atlantic. În acest context, consolidarea rezilienței democratice, dezvoltarea capacității de răspuns instituțional și creșterea nivelului de alfabetizare media reprezintă obiective strategice de securitate națională.
Măsuri pe termen scurt
1. Operaționalizarea mecanismului național de monitorizare a spațiului informațional
2. Cadru unitar de raportare a dezinformării către platformele digitale
3. Actualizarea cadrului legislativ privind combaterea manipulării informaționale
4. Creșterea capacității CNA și ANCOM de intervenție în spațiul digital
5. Program național de prebunking și informare publică
6. Sprijinirea organizațiilor de fact-checking și a media locale independente
7. Analiza periodică a vulnerabilităților informaționale ale societății
8. Program de educație media pentru elevi și profesori
9. Program de granturi pentru proiecte locale de coeziune comunitară
Reforme structurale
1. Înființarea Centrului Național pentru Reziliență Democratică și Comunicare Strategică
2. Introducerea sistematică a educației media și digitale în sistemul educațional
3. Strategia Națională pentru Reziliență Democratică 2027-2035
Diaspora
Context: Diaspora românească reprezintă una dintre cele mai importante resurse strategice ale României. Cu milioane de cetățeni aflați peste hotare, contribuțiile lor economice, profesionale și culturale susțin dezvoltarea țării și consolidează imaginea României în lume. Obiectivul României trebuie să fie consolidarea legăturilor cu comunitățile românești din afara granițelor, facilitarea accesului la servicii publice și sprijinirea păstrării identității culturale și lingvistice românești.
Măsuri pe termen scurt
1. Modernizarea platformei eConsulat și extinderea serviciilor consulare digitale
2. Introducerea serviciilor consulare în regim prioritar
3. Program național de burse pentru elevii și studenții români născuți în afara granițelor
4. Extinderea rețelei de lectorate de limba română în universitățile europene
5. Digitalizarea serviciilor pentru pensionarii români din diaspora
6. Accelerarea interoperabilității pensiilor comunitare
7. Consiliul Consultativ al Românilor de Pretutindeni
8. Sprijin LCCR + recunoaștere diplome pentru diaspora
9. Sprijinirea revenirii Diasporei în România
Reforme structurale
1. Program național continuu pentru educația în limba română în comunitățile istorice și diaspora
2. Strategia Națională pentru Diaspora 2027–2035
Relația cu republica Moldova
Sprijinim politic, fără echivoc, drumul european al Republicii Moldova la toate nivelurile Uniunii Europene și în relațiile cu ceilalți parteneri europeni. Oferim asistență tehnică în baza Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Măsuri pe termen scurt
1. Programul „Cetățenie 365”
2. Programul „Invest Moldova”
3. Recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale România – Republica Moldova
4. Armonizarea legislației audiovizuale și facilitarea accesului reciproc pe piața media
Reforme structurale
1. Program de armonizare legislativă România – Republica Moldova
2. Spațiu educațional comun România – Republica Moldova
3. Program de integrare sectorială România – Republica Moldova
Societatea civilă. Minorități naționale, culte
Se creează un cadru legal pentru protecția minorităților naționale, susținerea cultelor și întărirea parteneriatului dintre stat și societatea civilă, în vederea consolidării coeziunii sociale și a participării civice.
Măsuri pe termen scurt
1. Continuarea restituirii imobilelor cultelor religioase
2. Adoptarea Legii minorităților naționale
3. Actualizarea cadrului legislativ privind organizațiile neguvernamentale
4. Dezvoltarea parteneriatului stat–ONG pentru furnizarea de servicii publice
5. Simplificarea mecanismelor de finanțare pentru organizațiile neguvernamentale
Reforme structurale
1. Strategia Națională pentru Participare Civică și Voluntariat 2027–2035
2. Program național pentru dezvoltarea comunităților locale și coeziunii sociale
Proiectul programului poate fi consultat AICI: Program-de-guvernare_Eugen-Tomac-V2-13.06.2026 (1)
Editor : Sebastian Eduard