Screening pentru cancerul de prostată doar pentru „câteva mii” de bărbați cu risc crescut

Doar „câteva mii” de bărbați care au o variantă genetică periculoasă și antecedente familiale de cancer ar trebui să fie testați pentru cancerul de prostată printr-un test de sânge, potrivit recomandărilor finale ale consilierilor științifici din Marea Britanie.

Comitetul Național de Screening din Regatul Unit susține că, pentru toate celelalte categorii de populație, riscurile și efectele negative ale screeningului depășesc beneficiile.

Testarea bărbaților sănătoși pentru cancer de prostată poate salva vieți, însă poate duce și la tratamente inutile, care pot provoca efecte secundare serioase, precum incontinența urinară sau disfuncția erectilă.

Decizia finală aparține însă miniștrilor sănătății din Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord.

Ce este prostata și de ce este importantă

Prostata este o glandă situată imediat sub vezica urinară și are un rol esențial în anatomia masculină, contribuind la producerea unei părți din lichidul seminal și influențând fluxul urinar.

Cancerul de prostată este cel mai frecvent tip de cancer la bărbați și provoacă aproximativ 12.000 de decese anual în Marea Britanie.

Cum funcționează screeningul pentru cancerul de prostată

Screeningul presupune testarea persoanelor sănătoase pentru a identifica eventuale semne de boală înainte de apariția simptomelor.

În cazul cancerului de prostată, procesul implică un test de sânge numit PSA (antigen specific prostatic), iar dacă rezultatele ridică suspiciuni, poate urma un RMN al prostatei.

Potrivit unei analize ample realizate de Comitetul Național de Screening, pentru fiecare 1.000 de bărbați testați în jurul vârstei de 50 de ani, screeningul ar salva două vieți de-a lungul următorilor 15 ani.

Totuși, analiza arată și că aproximativ 20 dintre acești bărbați ar primi diagnosticul unui cancer care nu ar fi necesitat niciodată tratament.

Problema „supradiagnosticării”

Unele forme de cancer de prostată evoluează extrem de lent și nu devin niciodată periculoase pe parcursul vieții pacientului.

Specialiștii explică faptul că anumite tumori cresc atât de încet încât ar deveni amenințătoare abia la vârste de 120–150 de ani. Cu toate acestea, simplul diagnostic poate avea un impact psihologic major asupra pacientului.

Mai mult, dintre cei 20 de bărbați diagnosticați inutil, aproximativ 12 ar ajunge să facă tratamente care nu le erau necesare, dar care pot afecta prostata și pot provoca efecte secundare pe termen lung.

Aceste tratamente pot influența viața sexuală și pot cauza incontinență urinară, ceea ce înseamnă că unii pacienți ar putea avea nevoie permanent de absorbante pentru pierderile urinare.

Profesorul Sir Mike Richards, președintele comitetului de screening și pacient diagnosticat el însuși cu cancer de prostată, a declarat:

„Odată ce un cancer de prostată este descoperit, încă nu putem spune cu suficientă precizie care tumori necesită tratament și care nu. Iar tratamentele disponibile pot provoca efecte negative de lungă durată.”

Cine NU ar trebui să fie inclus în programul de screening

Recomandările finale precizează că screeningul NU ar trebui oferit:

• tuturor bărbaților;
• bărbaților de culoare, chiar dacă aceștia au un risc dublu de cancer de prostată;
• bărbaților cu antecedente familiale de cancer, deoarece boala este foarte frecventă și acest criteriu singur nu permite identificarea suficient de clară a riscului.

Singura categorie pentru care beneficiile depășesc riscurile

Experții consideră că screeningul este justificat doar în cazul bărbaților care au:

• o mutație a genei BRCA2;
• și antecedente familiale de cancer mamar, ovarian, pancreatic sau de prostată.

Gena BRCA2 este implicată în repararea ADN-ului, iar anumite mutații cresc riscul apariției unor forme de cancer mai agresive și mai periculoase.

Comitetul recomandă ca acești bărbați să fie invitați la un test PSA la fiecare doi ani, între vârstele de 45 și 61 de ani.

Măsura ar viza doar „câteva mii” de persoane anual, iar unii dintre acești pacienți beneficiază deja de monitorizare informală prin clinicile genetice ale NHS.

Recomandările s-ar putea schimba în viitor

Experții spun că vor continua să analizeze noile dovezi științifice, iar acest lucru ar putea duce, în timp, la extinderea programelor de screening.

Printre elementele analizate se află:

• noi teste pentru cancerul de prostată;
• instrumente bazate pe inteligență artificială;
• rezultatele studiului britanic Transform, care analizează în special riscul în cazul bărbaților de culoare.

Deși este clar că bărbații de culoare dezvoltă mai frecvent cancer de prostată, cercetătorii nu știu încă sigur dacă aceste forme sunt și mai agresive — un detaliu esențial pentru decizia privind screeningul.

Sir Mike Richards a declarat că speră ca „noi dovezi, teste mai bune și o înțelegere mai profundă a bolii” să permită în viitor extinderea screeningului, însă „mai întâi este nevoie de dovezi solide”.

Reacții și controverse

Subiectul a generat dezbateri intense în Marea Britanie, mai ales după campaniile susținute de organizații caritabile și personalități publice.

Printre cei implicați se numără fostii premieri David Cameron și Rishi Sunak, dar și sportivul olimpic Sir Chris Hoy, diagnosticat cu cancer de prostată în stadiu terminal.

Actorul Stephen Fry și fostul fotbalist Les Ferdinand au vorbit public despre importanța subiectului.

Noile recomandări sunt chiar mai restrictive decât varianta inițială propusă în noiembrie, când ar fi fost eligibili și bărbații cu mutații BRCA1.

Chiara De Biase, reprezentantă a organizației Prostate Cancer UK, a declarat că este „profund dezamăgită” de recomandările finale.

Ea a afirmat că un program mai amplu de screening „ar putea salva mii de vieți”, chiar dacă actualele dovezi nu demonstrează încă suficient de clar că beneficiile depășesc riscurile pentru toate categoriile de bărbați.

Decizia finală privind implementarea programului va fi luată de autoritățile guvernamentale din Regatul Unit.

Citește și: Prostata: ce este glanda prostată?

Foto: Shutterstock