Cel puțin cinci țări NATO de pe flancul estic al Europei se grăbesc să solicite prezența trupelor americane pe teritoriul lor, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că va retrage 5.000 sau mai mulți soldați din Germania. Polonia, Estonia, Lituania, Letonia și România și-au exprimat interesul de a găzdui mai multe trupe americane, atât prin declarații publice, cât și prin demersuri private. Această inițiativă vine după ce liderul de la Casa Albă a anunțat reducerea prezenței militare în Germania la începutul acestei luni, pe fondul unei dispute tot mai aprinse cu Berlinul — declanșată de comentariile cancelarului Friedrich Merz, potrivit cărora Teheranul ar fi „umilit” Washingtonul prin tacticile sale de negociere în conflictul cu Iranul, relatează Politico.
„Sunt ferm convins că este necesară o prezență mai puternică a Statelor Unite pe flancul estic… am saluta o prezență permanentă a Statelor Unite pe teritoriul nostru”, a declarat pentru sursa citată secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale Sorin Moldovan. „România și-a demonstrat în mod constant angajamentul față de Parteneriatul strategic cu Statele Unite și s-a dovedit a fi un partener de încredere”.
„Avem nevoie de mai multe trupe”, a declarat marți jurnaliștilor ministrul Apărării, Radu Miruță, cu ocazia reuniunii miniștrilor apărării din cadrul Consiliului Afaceri Externe.
Nu este singurul care a lansat un apel public. Săptămâna trecută, atât președintele polonez Karol Nawrocki, cât și omologul său lituanian Gitanas Nauseda au declarat că ar fi dispuși să găzduiască mai multe trupe americane pe teritoriul lor. Ministrul de externe al Letoniei, Baiba Braze, a susținut aceeași poziție luni.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Estonia a declarat pentru sursa citată că țara „apreciază foarte mult contribuția Statelor Unite și susține extinderea prezenței americane pentru a asigura o descurajare și o apărare solide în întreaga regiune baltică”.
Aliații de pe flancul estic, dintre care mulți se învecinează cu Rusia, au considerat Statele Unite — și trupele americane prezente pe teritoriul lor — drept principalul garant al securității lor și factor de descurajare împotriva unei Moscove răzbunătoare, cu atât mai mult de când a început invazia pe scară largă a Ucrainei. Acesta este unul dintre motivele pentru care s-au abținut să-l critice pe Trump și au susținut războiul din Iran.
Potrivit unui oficial american, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber, Pentagonul nu a luat încă o decizie finală cu privire la trupele din Germania care vor fi afectate de reducerea efectivelor. De asemenea, nu este clar dacă aceste trupe se vor muta într-o altă țară europeană sau vor fi trimise acasă.
Însă țările NATO situate la granița cu Rusia au profitat deja de această oportunitate, valorificând faptul că se bucură în continuare de favorurile lui Trump datorită cheltuielilor ridicate pentru apărare și sprijinului acordat efortului de război al SUA — atât prin declarații publice, cât și prin acordarea trupelor americane a unui acces practic nelimitat la bazele lor militare. Conform datelor oficiale ale guvernului, toate cele cinci țări găzduiau, încă din luna martie, o prezență modestă de soldați americani.
Apelurile publice ale liderilor au fost completate de manevre în culise. Potrivit unui diplomat de rang înalt al Alianței, cel puțin o delegație a unei țări aliate l-a contactat pe ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, pentru a-și expune punctul de vedere în mod direct. Există o „fereastră de oportunitate”, au afirmat aceștia.
Pe hârtie, strategia pare să dea roade. Sâmbătă, Trump le-a spus reporterilor că „ar putea” să trimită trupe americane în Polonia. „Am o relație excelentă cu președintele”, a spus el, „așa că este posibil”.
Însă realitățile politice de pe teren ar putea constitui un obstacol. Prim-ministrul polonez Donald Tusk, adversarul politic al președintelui Nawrocki, a avertizat săptămâna trecută că Polonia nu ar trebui să „fure” trupe de la aliați. El a adăugat că Varșovia va profita de „orice ocazie” pentru a spori prezența americană pe teritoriul său, dar nu va permite ca țara să fie folosită pentru a submina unitatea europeană. Tusk și Nawrocki sunt în conflict pe mai multe teme și își contrazic frecvent opiniile politice în public.
Deși autoritățile locale din orașele germane care găzduiesc trupe americane ar prefera ca soldații să rămână din motive economice, este puțin probabil ca guvernul să se opună unei prezențe americane mai puternice la granița cu Rusia, ca măsură de descurajare, potrivit unui oficial german. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării german a refuzat să comenteze.
Cu toate acestea, o rotație ar putea fi dificil de realizat în practică. Nu toate țările aflate în prima linie au capacitatea practică de a găzdui încă 5.000 de soldați, a declarat Jennifer Kavanagh, directoarea departamentului de analiză militară al grupului de reflecție Defense Priorities.
Polonia și România dispun de capacitatea necesară pentru a găzdui mai mulți soldați, cu câteva îmbunătățiri minore ale infrastructurii, dar „în țările baltice, spațiul este mai limitat și ar fi probabil necesare unele lucrări suplimentare de planificare și construcție”, a afirmat ea.
Însă cuvintele lui Trump nu s-au concretizat încă în fapte. „Până în prezent, americanii nu ne-au contactat în legătură cu vreo schimbare a poziției lor”, a declarat un înalt oficial din domeniul apărării dintr-o țară de pe flancul estic.
Mutarea soldaților s-ar putea lovi, de asemenea, de realitățile politice din cadrul guvernului american, a adăugat Kavanagh, care a făcut în repetate rânduri presiuni asupra Europei să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate. „Deplasarea forțelor spre est nu este în concordanță cu viziunea administrației Trump… și cu așteptarea ca Europa să preia controlul asupra apărării sale convenționale”, a afirmat ea.
Citește și:
Editor : A.M.G.
