România se află într-o zonă de incertitudine, iar orice pas înapoi în consolidarea fiscală ar putea avea consecințe directe asupra dobânzilor și fondurilor europene, avertizează economistul Ionuț Dumitru, consilier al prim-ministrului. „Greșeala cea mai mare ar fi să facem pași înapoi după eforturile deja făcute pentru reducerea deficitului bugetar”, a declarat acesta, marți, în exclusivitate pentru Digi24.
România a început să reducă deficitul bugetar în a doua parte a anului trecut, după adoptarea primelor măsuri de corecție fiscală, însă incertitudinea politică ar putea afecta acest parcurs, avertizează economistul Ionuț Dumitru.
Potrivit acestuia, deficitul bugetar a scăzut de la un nivel foarte ridicat, de peste 9% din PIB, la 7,9% din PIB conform standardelor europene, respectiv 7,6% după metodologia națională, la finalul anului trecut. Pentru acest an, ținta este de 6,2% din PIB.
„Primele luni ale anului aduc o reducere semnificativă a deficitului față de aceeași perioadă a anului anterior. Pare că suntem în grafic să reducem deficitul bugetar către ținta pe care ne-am asumat-o. Sigur că mai este o cale lungă până la 3% din PIB, dar mai mult de jumătate din drum a fost deja parcurs și avem rezultate palpabile în termen de consolidare fiscală”, a explicat Ionuț Dumitru.
Riscurile instabilității politice
Economistul atrage atenția că actuala incertitudine politică reprezintă principalul risc pentru evoluția finanțelor publice și pentru încrederea investitorilor.
„Suntem într-o situație de incertitudine. Nu suntem încă într-un scenariu foarte negativ, dar este esențial ca România să continue parcursul de consolidare fiscală. Greșeala cea mai mare pe care am face-o ar fi să facem pași înapoi după aceste eforturi mari, cu costuri economice și sociale”, a declarat acesta.
În opinia sa, instabilitatea guvernamentală poate afecta direct ritmul reformelor și poate duce chiar la creșterea deficitului bugetar.
„O incertitudine politică și o instabilitate guvernamentală riscă să ne ducă în zona pașilor înapoi, adică să vedem că consolidarea fiscală nu mai progresează sau, mai grav, să alunecăm din nou către o creștere a deficitului bugetar”, a avertizat economistul.
Miza fondurilor europene și a PNRR
Un alt punct critic îl reprezintă absorbția fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care trebuie finalizată până în august 2026.
„În august se termină PNRR-ul și miza este uriașă. Sunt multe miliarde de euro care trebuie absorbite până atunci, iar acest lucru depinde de îndeplinirea unor jaloane importante. Instabilitatea politică poate afecta capacitatea de a îndeplini aceste jaloane și, în final, capacitatea noastră de a atrage acei bani”, a explicat Ionuț Dumitru.
El a subliniat că pierderea acestor fonduri ar avea consecințe nu doar economice, ci și bugetare.
„O parte importantă din acești bani a fost deja cheltuită și trebuie decontată de la Comisia Europeană. Dacă nu sunt recuperați, se vor vedea probabil direct în deficitul bugetar”, a adăugat acesta.
Dobânzi mai mari și presiune pe datorie
În cazul în care reformele fiscale sunt întârziate, costurile de finanțare ale statului ar putea crește semnificativ.
„Dacă Guvernul nu mai are capacitatea sau dorința de a continua consolidarea fiscală, investitorii și agențiile de rating vor reacționa, iar riscul perceput va crește. Dobânzile vor crește și ele”, a explicat economistul.
Potrivit acestuia, România plătește deja dobânzi de aproximativ 3% din PIB pentru datoria publică, ceea ce limitează marja de manevră a autorităților.
„Nu te mai poți juca cu aceste lucruri sensibile. Este foarte important să menții încrederea piețelor financiare, iar acest lucru se poate face doar dacă tratezi cu seriozitate problema deficitului și continui traiectoria de însănătoșire a finanțelor publice”, a spus Ionuț Dumitru.
Economistul subliniază că ajustarea fiscală va avea loc inevitabil, fie controlat de autorități, fie impus de piețele financiare.
„Ajustarea fiscală se va face oricum, că vrem sau nu vrem. Diferența este dacă o facem rațional, cu politici economice sănătoase și costuri mai mici, sau dacă lăsăm piețele financiare să ne forțeze să ne ajustăm, caz în care costurile economice și sociale pot fi mult mai mari”, a concluzionat Ionuț Dumitru.
Citește și:
Editor : C.A.
