Un studiu publicat recent în jurnalul Neurology sugerează o posibilă legătură între nivelurile de vitamina D și acumularea unei proteine cheie implicate în boala Alzheimer. Cercetătorii universitari au urmărit aproape 800 de adulți care nu aveau demență la începutul cercetării, le‑au măsurat nivelurile de vitamina D și apoi i‑au reexaminat cu ajutorul scanărilor cerebrale după aproximativ 16 ani. Conform datelor, persoanele cu niveluri mai ridicate de vitamina D în sânge în tinerețea adultă au prezentat o acumulare mai redusă a proteinei tau, un biomarker asociat cu Alzheimer, în comparație cu cei cu niveluri scăzute.
Potrivit The Sun, aceste rezultate au stârnit interes deoarece ar putea indica un efect protector al vitaminei D în cursul vieții, sugerând că menținerea unor niveluri adecvate ar putea reduce pe termen lung riscul unor modificări cerebrale legate de boală.
Ce a arătat studiul – și ce nu
Studiul nu a demonstrat că vitamina D „previne” Alzheimerul în mod direct, ci doar că există o asociere între nivelurile sanguine mai mari de vitamina D în vârsta de mijloc și o cantitate mai redusă de proteine tau la aproape două decenii distanță. Cercetătorii au subliniat că nu pot afirma cauzalitatea – adică nu există dovezi că vitamina D în sine ar fi cauza scăderii riscului.
De asemenea, nu s‑a observat nicio legătură clară între vitamina D și acumularea de beta amiloid, o altă proteină implicată în Alzheimer, ceea ce sugerează că mecanismele pot fi complexe și multifactoriale.
Context științific mai larg
Legătura dintre nivelurile de vitamina D și riscul de Alzheimer sau demență a fost studiată și în alte cercetări, cu rezultate mixte.
O meta‑analiză a mai multor studii observaționale a arătat că persoanele cu deficiență de vitamina D au avut un risc semnificativ mai mare de demență și Alzheimer comparativ cu cele cu niveluri normale, sugerând o asociere între aceste condiții.
Alte revizuiri sugerează că nivelurile scăzute de vitamina D sunt asociate cu un risc mai ridicat de declin cognitiv, dar dovezile privind efectul suplimentelor alimentare rămân neconcludente, potrivit Healthline.
Este important de menționat că majoritatea acestor date provin din studii observaționale – adică ele pot identifica legături, dar nu pot demonstra cu certitudine că vitamina D cauzează efectul observat.
Cum poți obține vitamina D
Vitamina D este esențială nu doar pentru sănătatea oaselor și a sistemului imunitar, ci – conform studiilor – ar putea avea și legături cu sănătatea cerebrală. Ea este produsă de organism atunci când pielea este expusă la lumina solară și este prezentă și în alimente precum peștele gras (somon, sardine), gălbenușul de ou, ciupercile și alimentele fortificate.
În unele țări, autoritățile de sănătate recomandă suplimente de vitamina D în lunile de toamnă și iarnă sau pentru persoanele care evită expunerea la soare, deoarece lumina solară nu este suficientă pentru a susține producția naturală.
Ce spun experții
Chiar dacă studiile sugerează beneficii potențiale ale nivelurilor adecvate de vitamina D în ceea ce privește biomarkerii Alzheimer, specialiștii sunt prudenți. Multe dintre aceste cercetări arată asociere, nu cauzalitate, iar dovezile solide privind suplimentarea ca metodă de prevenire a Alzheimerului nu există încă.
Cercetările viitoare, inclusiv studii controlate randomizate, sunt necesare pentru a înțelege dacă și în ce măsură vitamina D poate influența direct riscul de demență și care ar fi dozajul optim pentru efecte preventive.
Concluzie
Un studiu recent sugerează că nivelurile mai ridicate de vitamina D în sânge la vârsta mijlocie ar putea fi asociate cu un risc redus de acumulare a proteinei tau, un marker al bolii Alzheimer, peste 16 ani. Aceasta întărește importanța menținerii unor niveluri adecvate de vitamina D pentru sănătate generală, dar dovezile privind prevenția Alzheimerului prin suplimente rămân încă neconcludente.
Te mai poate interesa:
FOTO: Shutterstock.
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F11%2Fbanner-whatsapp-csid.jpg "Vitamina D ieftină ar putea „tăia” riscul de Alzheimer: ce arată ultimele cercetări 2")
