Durerea genitală persistentă la bărbați reprezintă o situație clinică dificil de încadrat, în special atunci când investigațiile uzuale nu evidențiază modificări obiective. În aceste circumstanțe, pacienții pot rămâne perioade îndelungate fără un diagnostic clar.
În practica clinică, nu este neobișnuit ca bărbații cu astfel de simptome să parcurgă numeroase consultații, investigații repetate și tratamente simptomatice, în timp ce analizele și examinările imagistice rămân normale, iar durerea persistă sau se accentuează progresiv.
Într-o proporție semnificativă dintre aceste cazuri, cauza nu este de natură urologică clasică, ci neurologică, fiind legată de afectarea nervilor pelvini, cel mai frecvent a nervului pudendal.
Un nerv esențial pentru funcțiile genitale
Nervul pudendal reprezintă unul dintre principalii nervi somatici ai pelvisului masculin. El își are originea în rădăcinile sacrate S2-S4, făcând parte din plexul sacrat, și are rol mixt, senzitiv și motor.
Din punct de vedere funcțional, acest nerv asigură inervația sensibilă a penisului, scrotului și perineului, precum și controlul motor al sfincterelor extern uretral și anal și al unei părți a musculaturii planșeului pelvin.
Prin aceste funcții, nervul pudendal are un rol central în continența urinară și fecală, în percepția sensibilității genitale și în mecanismele reflexe implicate în funcția sexuală, inclusiv în controlul ejaculării.
Afectarea sa, prin compresie, iritație sau leziune de-a lungul traiectului pelvin, poate genera o formă specifică de durere neuropată localizată strict la nivelul teritoriului pudendal, cunoscută sub denumirea de nevralgie pudendală.
Cum recunosc pacienții această afecțiune
Nevralgia pudendală prezintă un tipar clinic caracteristic, distinct de durerea inflamatorie sau infecțioasă a tractului urogenital. Pacienții descriu, în mod tipic, o durere bine localizată în teritoriul pudendal, cu caracter neuropat, percepută ca arsură, înțepătură, senzație de curent electric sau presiune profundă.
Localizarea este limitată la penis, scrot, perineu și regiunea anală, fără iradiere către membrul inferior sau către regiunea fesieră, aspect care constituie un element important în orientarea diagnosticului.
Un criteriu clinic esențial îl reprezintă relația durerii cu poziția corpului. Simptomatologia se accentuează caracteristic în poziția șezând, ca urmare a presiunii exercitate asupra traiectului nervului, și se ameliorează în ortostatism sau în decubit. În formele tipice, durerea poate dispărea complet atunci când pacientul stă culcat.
Manifestările asociate pot include durere la ejaculare sau după orgasm, senzație de presiune perineală, precum și simptome urinare sau anorectale funcționale, în absența unei cauze organice evidente.
Acest tipar clinic, dominat de durere neuropată strict pudendală și influențată de poziție, reprezintă principalul element de suspiciune pentru diagnosticul de nevralgie pudendală.
De ce diagnosticul întârzie atât de mult
Diagnosticul nevralgiei pudendale la bărbați este frecvent întârziat deoarece această afecțiune nu determină, în mod obișnuit, modificări obiective la investigațiile imagistice standard. Ecografia urologică este de regulă normală, iar examinarea prin rezonanță magnetică poate să nu evidențieze anomalii structurale evidente.
Această particularitate se explică prin faptul că patologia este una neurologică funcțională, legată de iritația sau compresia unui nerv, și nu de o leziune a unui organ. În consecință, metodele imagistice orientate către structurile anatomice nu pot identifica, în mod direct, mecanismul durerii.
În absența unor semne obiective la investigații, pacienții sunt frecvent orientați către diagnostice alternative, precum prostatita cronică, sindromul de durere pelvină cronică sau disfuncțiile musculare ale planșeului pelvin. În unele situații, simptomatologia este considerată nespecifică, iar cauza reală rămâne neidentificată.
În realitate, diagnosticul nevralgiei pudendale este în primul rând clinic și se bazează pe corelarea caracteristicilor durerii cu distribuția anatomică a nervului și cu relația tipică a simptomelor cu poziția șezând.
Situațiile în care apare cel mai frecvent
Nevralgia pudendală apare, cel mai frecvent, în contexte în care nervul este supus unei compresii mecanice de-a lungul traiectului său pelvin. Zonele anatomice înguste prin care acesta traversează pelvisul, în special regiunea ligamentului sacrospinos și canalul pudendal (canalul Alcock), reprezintă puncte vulnerabile unde presiunea cronică poate determina iritația sau afectarea nervului.
Unul dintre factorii declanșatori frecvenți este presiunea prelungită asupra perineului. Activitățile care implică statul îndelungat în poziția șezând sau ciclismul intens sunt asociate frecvent cu apariția simptomelor, prin microtraumatisme repetate la nivelul traiectului nervului.
Traumatismele sacrococcigiene pot constitui, de asemenea, un mecanism important, prin modificarea raporturilor anatomice locale și apariția unor puncte de compresie secundară.
Intervențiile chirurgicale pelvine reprezintă o altă cauză relevantă, în special atunci când procesele fibrotice și cicatricile postoperatorii determină modificări structurale care pot afecta traiectul nervului.
În unele situații, simptomatologia poate apărea la interval de luni sau chiar ani după factorul declanșator, ceea ce face ca legătura dintre evenimentul inițial și debutul durerii să fie dificil de recunoscut.
Ce este important să știe pacienții
Nevralgia pudendală reprezintă o formă de durere neuropată care poate fi tratată eficient atunci când este recunoscută corect. Elementul esențial îl constituie identificarea mecanismului neurologic al durerii și diferențierea sa de alte cauze urologice sau pelvine.
Abordarea terapeutică este, în mod obișnuit, individualizată și multimodală. Aceasta poate include medicație specifică durerii neuropate, infiltrații ghidate ale nervului, programe de fizioterapie pelvină specializată și, în cazuri atent selecționate, proceduri minim invazive de eliberare a nervului din zonele de compresie.
Tratamentul nu se bazează pe o intervenție unică, ci pe o strategie etapizată, adaptată mecanismului și severității afectării nervoase.
Pentru pacienți, înțelegerea naturii neurologice a durerii reprezintă un pas important, deoarece permite trecerea de la investigații repetate fără rezultat la stabilirea unui diagnostic coerent și a unui plan terapeutic țintit.
Un mesaj esențial
Durerea genitală persistentă nu trebuie considerată o stare normală și nu trebuie acceptată în absența unei explicații clare.
Într-un număr semnificativ de cazuri, această simptomatologie nu reflectă o patologie urologică clasică, ci este expresia unei suferințe neurologice, determinată de afectarea nervului pudendal.
Recunoașterea corectă a originii neuropate a durerii modifică fundamental parcursul pacientului, permițând trecerea de la investigații repetate și tratamente nespecifice la stabilirea unui diagnostic coerent și a unei strategii terapeutice țintite.
Pentru mulți pacienți, momentul în care cauza reală a durerii este înțeleasă reprezintă un punct de cotitură, deoarece deschide perspectiva unui tratament adecvat și a recuperării funcționale.
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F02%2FSabina-Florea-1-800x1200.jpeg)
FOTO: Shutterstock
