De la 1 ianuarie 2027, impozitele pe locuințe vor fi calculate în funcție de…

Românii care dețin locuințe și terenuri ar putea avea parte de schimbări importante în modul de calcul al impozitelor locale, însă introducerea taxării proprietăților la valoarea de piață nu va mai avea loc de la 1 ianuarie 2027, așa cum fusese anunțat inițial. Reforma, care presupune utilizarea platformei digitale e-Proprietatea, rămâne un obiectiv al autorităților, dar calendarul de implementare a fost modificat după discuțiile cu Comisia Europeană.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat pe 19 octombrie 2026 că noul sistem de impozitare nu va fi aplicat de la începutul anului viitor. Potrivit acestuia, jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență referitor la această reformă a fost modificat, iar măsurile fiscale pentru 2027 urmează să fie clarificate în perioada elaborării bugetului.

Inițial, autoritățile intenționau să introducă un sistem prin care impozitele pe clădirile și terenurile persoanelor fizice să fie calculate în funcție de valoarea de piață a proprietăților, nu doar pe baza indicatorilor standard utilizați în prezent.

Această schimbare ar fi avut un impact diferit asupra proprietarilor, în funcție de localizarea, dimensiunea, vechimea și caracteristicile imobilelor.

De exemplu, două apartamente cu suprafețe asemănătoare, dar situate în cartiere cu prețuri imobiliare foarte diferite, ar putea avea valori de impozitare distincte.

În același timp, două locuințe aflate în aceeași zonă ar putea fi evaluate diferit dacă una se află într-un bloc vechi, iar cealaltă într-o construcție modernă.

Platforma e-Proprietatea ar urma să permită estimarea automată a valorilor imobiliare, folosind informații despre tranzacții, amplasament și caracteristicile proprietăților.

Scopul declarat al reformei este apropierea bazei de impozitare de valoarea economică reală a clădirilor și terenurilor.

Totuși, stabilirea valorii unei proprietăți reprezintă doar prima etapă a calculului. Suma finală datorată de contribuabil depinde și de cota de impozitare aplicată, asupra căreia autoritățile locale au atribuții stabilite prin lege.

Din acest motiv, introducerea unei baze de calcul mai mari nu ar determina automat o creștere identică a impozitului plătit de fiecare proprietar.

Fostul premier Ilie Bolojan explica, în luna ianuarie, că Ministerul Finanțelor pregătea un sistem informatic prin care primăriile și contribuabilii să poată consulta valorile estimate ale proprietăților.

La momentul respectiv, acesta susținea că trecerea la valorile de piață nu ar trebui să conducă automat la majorarea generalizată a impozitelor locale.

Pentru anul 2026, Guvernul a introdus deja modificări ale bazei de impozitare, prezentate drept o etapă intermediară înaintea reformei mai ample.

Trecerea la sistemul e-Proprietatea ar fi trebuit să reprezinte următorul pas, însă implementarea sa efectivă presupune rezolvarea unor probleme tehnice și administrative.

Una dintre cele mai importante provocări este colectarea informațiilor necesare pentru evaluarea corectă a imobilelor.

În localitățile în care se înregistrează puține tranzacții, stabilirea valorii de piață poate fi dificilă, deoarece nu există suficiente date pentru realizarea unor comparații relevante.

În mediul rural, situația este complicată și de problemele cadastrale, de lipsa unor documentații actualizate și de evidențele incomplete privind anumite construcții.

În marile orașe, dificultățile sunt diferite. Sistemul trebuie să țină cont de variațiile importante ale prețurilor dintre cartiere, dar și de diferențele dintre clădirile noi și cele vechi.

Un apartament situat într-o zonă centrală poate avea o valoare de piață considerabil mai mare decât o locuință asemănătoare aflată la periferie.

Prin urmare, o eventuală impozitare bazată pe aceste valori ar putea produce diferențe importante între sumele plătite de proprietari.

Economistul Adrian Negrescu a avertizat că introducerea noului mecanism ar putea influența inclusiv evoluția pieței imobiliare.

Acesta consideră că valorile stabilite de autorități ar putea determina unii proprietari să își reevalueze prețurile de vânzare sau să analizeze mai atent costurile păstrării unei locuințe.

În opinia economistului, efectele ar putea fi resimțite în special în zonele centrale ale orașelor, unde prețurile proprietăților sunt, în general, mai ridicate.

Negrescu a atras atenția și asupra situației pensionarilor sau a persoanelor cu venituri reduse care locuiesc în imobile valoroase, dar nu dispun de resurse financiare importante.

În cazul unor majorări semnificative ale impozitelor, aceste categorii ar putea întâmpina dificultăți în suportarea cheltuielilor anuale.

Totuși, eventualele efecte asupra prețurilor locuințelor și asupra deciziilor de mutare reprezintă scenarii economice, nu consecințe certe ale reformei.

O altă problemă semnalată de specialiști privește transparența procesului de evaluare.

Proprietarii ar trebui să poată înțelege modul în care autoritățile stabilesc valoarea impozabilă a unei locuințe și să aibă la dispoziție proceduri clare pentru contestarea eventualelor erori.

În absența unor asemenea mecanisme, diferențele dintre valorile estimate de sistem și prețurile reale ale proprietăților ar putea genera nemulțumiri.

Între timp, reforma a devenit și subiectul unor dispute politice.

PSD a anunțat pe 23 octombrie 2026 că nu susține introducerea impozitării proprietăților la valoarea de piață în condiții care ar determina creșteri importante ale taxelor suportate de populație.

Social-democrații au argumentat că modificările fiscale nu ar trebui să pună o presiune suplimentară asupra persoanelor cu venituri mici și medii, chiar dacă trecerea graduală la un sistem bazat pe valoarea de piață figurează în programul noului Guvern.

Astfel, viitorul reformei depinde atât de pregătirea tehnică a platformei e-Proprietatea, cât și de deciziile politice și legislative care vor fi adoptate.

Pentru proprietarii de apartamente, case și terenuri, cea mai importantă informație este că impozitarea directă la valoarea de piață nu va intra în vigoare automat de la 1 ianuarie 2027.

Acest lucru nu exclude însă posibilitatea unor modificări ale impozitelor locale în anul următor, deoarece nivelul taxelor depinde de legislația fiscală aplicabilă și de hotărârile autorităților locale.

Până la adoptarea unor reguli definitive, nu poate fi stabilită o creștere generală a impozitelor și nici suma exactă pe care fiecare proprietar o va datora în 2027.

Reforma e-Proprietatea rămâne un proiect important pentru modernizarea sistemului fiscal românesc, însă aplicarea sa necesită un mecanism de evaluare transparent, date imobiliare actualizate și reguli clare pentru contribuabili.

În perioada următoare, Guvernul va trebui să clarifice calendarul implementării, metodologia de evaluare și modul în care vor fi protejate persoanele care ar putea fi afectate de eventualele majorări.

Pentru milioane de români, deciziile privind taxele pe locuințe și terenuri vor reprezenta unul dintre cele mai urmărite subiecte fiscale ale anului 2027, într-un context în care costurile de întreținere a proprietăților și presiunea asupra bugetelor familiale rămân preocupări importante.

Lasă un comentariu

error: Content is protected !!