Refuzul verificării pentru depistarea alcoolului sau a substanțelor psihoactive în timpul unui control rutier nu atrage automat răspunderea penală. Situația se schimbă însă dacă șoferul nu acceptă recoltarea probelor biologice, faptă sancționată de Codul penal. Avocatul Bogdan Pițigoi a explicat, într-un interviu acordat Digi24.ro, ce se întâmplă cu permisul până la comunicarea rezultatelor de laborator și ce efecte juridice poate avea refuzul sau sustragerea de la procedurile prevăzute de lege.
Specialiștii le recomandă șoferilor să rămână calmi pe durata procedurii, să urmeze indicațiile polițiștilor și să coopereze cu autoritățile, pentru a evita agravarea situației juridice.
Când refuzul testării devine infracțiune
„Potrivit art. 38 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, dacă un conducător auto refuză ori nu poate fi testat în trafic pentru depistarea alcoolului sau a substanțelor psihoactive, verificările nu se încheie în acel moment. Persoana este obligată să se supună recoltării probelor biologice, iar rezultatele sunt stabilite ulterior prin analize de specialitate.
Simplul refuz al verificării cu aparatul utilizat de polițiști nu echivalează, prin el însuși, cu săvârșirea unei infracțiuni. Din acel moment, însă, conduita șoferului devine esențială pentru evoluția cazului. Dacă acesta se prezintă la unitatea medicală și acceptă prelevarea probelor biologice, existența alcoolului sau a substanțelor psihoactive în organism va fi stabilită pe baza rezultatelor analizelor de laborator.
Situația juridică se schimbă dacă persoana refuză ori se sustrage și de la recoltarea acestor probe. O asemenea faptă intră sub incidența art. 337 din Codul penal, care sancționează refuzul sau sustragerea conducătorului unui vehicul de la prelevarea mostrelor biologice necesare pentru stabilirea alcoolemiei ori a prezenței unor substanțe psihoactive.
Prin urmare, trebuie făcută o distincție clară între refuzul testării preliminare în trafic și neacceptarea recoltării mostrelor biologice. Prima conduită nu atrage, prin ea însăși, răspunderea penală prevăzută de art. 337 din Codul penal, în timp ce a doua poate constitui infracțiune. La fel de important este comportamentul adoptat pe parcursul controlului. Nerespectarea indicațiilor polițistului rutier, refuzul de a urma procedurile legale sau o atitudine conflictuală pot complica inutil situația.”, a explicat avocatul Bogdan Pițigoi
Ce se întâmplă cu permisul în următoarele 72 de ore
„După prelevarea mostrelor biologice, următorul pas îl reprezintă efectuarea analizelor toxicologice, iar rezultatele trebuie comunicate, în condițiile prevăzute de lege, în termen de cel mult 72 de ore de la finalizarea procedurii de recoltare. În această perioadă, conducătorul auto nu are dreptul de a circula, dacă permisul a fost reținut și i-a fost eliberată o dovadă înlocuitoare fără drept de conducere.
Atunci când investigațiile confirmă absența alcoolului sau a substanțelor psihoactive, documentul este restituit potrivit prevederilor legale. Dacă rezultatul indică prezența acestora, măsura aplicabilă se stabilește în funcție de concluziile de laborator, de circumstanțele cazului și de celelalte probe administrate, iar cercetările pot continua.
Există însă și situația în care rezultatul nu este comunicat în intervalul prevăzut de lege. Dacă buletinul de analiză toxicologică nu a fost transmis până la expirarea celor 72 de ore calculate de la finalizarea recoltării, permisul trebuie restituit. În cazul în care concluziile sosesc ulterior și indică prezența alcoolului sau a unor substanțe psihoactive, autoritățile pot dispune din nou măsurile prevăzute de legislația rutieră. Prin urmare, acest termen este relevant pentru dreptul persoanei de a conduce în perioada în care rezultatul nu este disponibil.
Este important de precizat că termenul de 72 de ore privește restituirea permisului în absența comunicării buletinului toxicologic, nu durata unei eventuale anchete penale. Cercetările pot continua și după expirarea acestui interval, în funcție de concluziile analizelor și de celelalte probe administrate.”, a adăugat specialistul
Când rezultatul analizelor poate atrage răspunderea penală
„Dacă analizele de laborator indică prezența alcoolului sau a unor substanțe psihoactive, cazul poate intra într-o nouă etapă procedurală. În cea de-a doua situație, simpla identificare a unui compus în probele biologice nu este suficientă, prin ea însăși, pentru a demonstra existența infracțiunii de conducere sub influență. Dacă există elemente care justifică continuarea cercetărilor penale, permisul poate rămâne reținut, iar șoferul nu poate reveni la volan atât timp cât nu beneficiază de drept de conducere.
În cazul alcoolului, răspunderea penală intervine atunci când este constatată o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prag prevăzut de Codul penal. O valoare care nu depășește acest nivel nu întrunește condițiile infracțiunii, însă poate atrage sancțiuni contravenționale.
În privința substanțelor psihoactive, simpla identificare a unui compus în organism nu dovedește automat existența faptei penale. Rezultatele toxicologice trebuie evaluate împreună cu celelalte elemente ale cauzei, pentru a se stabili atât prezența substanței, cât și aptitudinea acesteia de a afecta capacitatea persoanei de a conduce.”, a precizat sursa Digi24.ro
Ce se întâmplă dacă substanța provine dintr-un medicament
„O situație distinctă apare atunci când analizele indică o substanță care poate proveni dintr-un medicament administrat la recomandarea medicului. Într-un asemenea caz, documentele medicale pot contribui la clarificarea circumstanțelor în care compusul respectiv a ajuns în organism.
Șoferul poate prezenta prescripția, rețeta, scrisoarea medicală sau alte înscrisuri care dovedesc existența tratamentului și administrarea produsului farmaceutic. Aceste acte sunt evaluate împreună cu rezultatele toxicologice și cu celelalte probe, pentru a se stabili proveniența substanței și efectele pe care aceasta era aptă să le producă asupra capacității de a conduce.
Buletinul de analiză poate furniza informații despre compusul identificat și concentrația acestuia. Existența unei prescripții nu înlătură însă automat răspunderea, fiind necesară verificarea tuturor împrejurărilor relevante pentru a se stabili dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru existența infracțiunii.
Dacă probele biologice și documentele medicale arată că rezultatul este asociat administrării unui medicament prescris, iar condițiile necesare pentru existența infracțiunii nu sunt întrunite, aceste împrejurări vor fi avute în vedere la soluționarea cauzei, inclusiv în ceea ce privește măsura dispusă asupra permisului de conducere.”, a mai explicat avocatul
Cât poate dura ancheta și ce riscă șoferul care conduce fără drept
„Intervalul necesar soluționării diferă de la un dosar la altul și depinde de complexitatea cauzei, de efectuarea expertizelor, de numărul probelor administrate și de activitatea organelor judiciare.
În practică, urmărirea penală se poate desfășura pe parcursul mai multor luni sau chiar ani. Dacă dosarul este trimis în judecată, procedura continuă în fața primei instanțe, iar exercitarea apelului poate prelungi perioada până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Orice estimare concretă trebuie prezentată ca reper orientativ, nu ca termen prevăzut de lege.
În perioada în care nu beneficiază de drept de conducere, șoferul nu se poate urca la volan. Conducerea unui vehicul de către o persoană al cărei permis a fost retras ori anulat sau căreia i-a fost suspendată exercitarea acestui drept constituie o infracțiune distinctă.
După recoltarea mostrelor biologice și efectuarea analizelor de laborator, rezultatele obținute contribuie la clarificarea situației juridice a conducătorului auto. Consecințele se stabilesc în funcție de valorile indicate, de substanțele identificate și de celelalte probe administrate în cauză.
Prin urmare, chiar dacă persoana consideră nejustificată măsura dispusă, aceasta trebuie să respecte interdicția până la restituirea permisului sau, după caz, până la redobândirea dreptului de a conduce. Încălcarea restricției poate atrage o nouă acuzație penală, separată de cea care a determinat inițial indisponibilizarea documentului.”, a mai subliniat specialistul pentru Digi24.ro
În ce condiții pot fi solicitate despăgubiri
„În situația în care verificările se încheie fără confirmarea suspiciunilor, iar permisul este restituit într-un interval scurt, obținerea unor despăgubiri poate fi, în practică, mai dificil de justificat. Pentru inițierea unui asemenea demers trebuie analizate atât legalitatea măsurilor dispuse, cât și existența unui prejudiciu concret.
Dacă procedurile sau cercetările se prelungesc nejustificat și îi provoacă șoferului pierderi materiale ori consecințe semnificative în plan personal sau profesional, acesta poate lua în considerare formularea unei acțiuni civile în despăgubiri.
Prejudiciul trebuie însă dovedit și poate include pierderea unor venituri, afectarea activității profesionale sau daune morale generate de măsurile aplicate. Prin urmare, simplul fapt că o persoană a fost verificată, i-a fost reținut permisul ori a făcut obiectul unor cercetări nu conduce automat la acordarea unor compensații. Pentru angajarea răspunderii și repararea pagubei sunt necesare elemente concrete care să demonstreze caracterul nejustificat al măsurilor și impactul real produs asupra celui vizat.”, a conchis avocatul Bogdan Pițigoi