Generalul în retragere Virgil Bălăceanu a explicat, la Digi24, că este puțin probabil ca drona maritimă rusească care a ajuns la câteva sute de metri de Neptun Deep să fi produs daune platformei de gaze în cazul în care exploda suficient de aproape, având în vedere caracteristicile acesteia. Fostul comandant militar a atras atenția că operația pare mai degrabă un test din partea Rusiei și că în acest context este nevoie urgent de o lege pentru dronele maritime, similară cu cea de combatere a aparatelor aeriene fără pilot.
Întrebat dacă este o întâmplare faptul că o dronă plutea în derivă tocmai în apropierea Neptun Deep, Virgil Bălăceanu a explicat că, din datele disponibile, aparatul nu ar fi avut capacitatea să producă daune platformei de exploatare.
„Posibilitatea de a fi observată de nava comercială, identificată de nava de la Garda de Coastă, intervenția aviației… înseamnă că viteza nu a fost foarte mare. Iar pentru a avea o acțiune de succes nu cred că ai lovi Neptun Alpha (n.r. denumirea oficială a platformei de producție din cadrul proiectului Neptun Deep) neapărat cu o dronă de suprafață. În afară de faptul că ar fi trebuit să ai o dronă mult mai mare… Ne precizează Ministerul Apărării – vedem și în fotografie, sperând că este cea reală – că vorbim de o dronă totuși de dimensiuni mai mici, deci cu o cantitate mai mică de explozibil. Ca atare, ce daune ar fi putut să producă dacă ai face o asemenea acțiune, să îi spunem sub steag fals? Ar trebui să folosești dronele subacvatice, care au un efect mult mai ușor de realizat, mult mai eficient la țintă”, a explicat Virgil Bălăceanu.
Generalul în rezervă a declarat că România nu ar trebui să excludă o viitoare operație sub steag fals, dând exemplu de două posibile ținte vulnerabile: Portul Giurgiulești și platforma Neptun Deep.
„De ce Giurgiulești? Sigur că este al României acum, dar este și pe teritoriul Republicii Moldova. Nu cred că Giurgiuleștiul ar intra sub incidența Articolului 5 al tratatului de la Washington și nici Alpha Deep, pentru că este în zona economică exclusivă. Pot să se producă acțiuni hibride de lovire în cele două puncte. Le-am ales pe acestea ca scenariile cele mai probabile”.
Generalul (r) Bălăceanu a atras atenția că autoritățile române trebuie să fie în măsură să combată și dronele în derivă.
„Pericolul este destul de mare, că sunt încărcate cu explozibil. Mai mare este în cazul dronelor aeriene, pentru că și perioada de detectare și eventual de reacție prin lovirea acestora este uneori foarte scurtă, de ordinul minutelor”, a afirmat el.
Fostul militar a lăudat intervenția pilotului de F-16 care a lovit drona maritimă, remarcând că „misiunea a fost îndeplinită ca în poligon”.
„Gândiți-vă la viteza unui F-16… nu cred că a folosit radarul pentru a detecta o asemenea țintă – este țintă la nivelul apei, nu știu dacă apare pe radarul avionului – și a folosit sistemul de ochire, un sistem care îți permite ție, pilotului, să identifici într-un timp scurt ținta, să focalizezi reticulul pe ea și să execuți tragerea, cu tunul de bord de tip vulcan, cu o cadență foarte mare. N-a fost nevoie decât de o singură serie, dar o singură serie poate să însemne și 100 de proiectile care sunt trase la nivelul A1-2 secunde”, a explicat Virgil Bălăceanu.
Generalul (r) Bălăceanu subliniază că este nevoie de o lege similară celei de combatere a aeronavelor cu și fără pilot care intră neautorizat în spațiul aerian al României.
„Avem nevoie de o asemenea lege și privitor la combaterea dronelor maritime sau a altor nave, cu sau fără echipaj, care ar intra neautorizat în apele teritoriale. Cu atât mai mult, legea trebuie să clarifice responsabilitățile cu privire la securitatea și protecția acestor platforme, a platformei Alpha Deep, în mod deosebit, pentru că aici lucrurile sunt mult mai complicate din punct de vedere legislativ”, a declarat acesta.
Fostul comandant a explicat că protejarea platformei Neptun Deep este într-o zonă gri și este necesar să se stabilească prin legislație un curs clar de protecție, care să clarifice toate aspectele.
„Din punct de vedere al aspectelor legate de navigație, Ministerul de Interne, Garda de Coastă, apoi autoritatea care folosește această platformă, compania care utilizează această platformă, dar nu este un răspuns convingător. Un răspuns convingător ar însemna o lege care să clarifice aceste lucruri, pentru că nu poți să ai mai mulți responsabili, trebuie să fie un singur responsabil care-i coordonează pe ceilalți în îndeplinirea misiunii de protecție”.
Generalul (r) Bălăceanu a vorbit și despre extinderea misiunii Grupării Navale de Luptă împotriva Minelor în cazul protecției infrastructurii subacvatice. Acesta a subliniat că România și Turcia au interese comune și ar trebui să existe o cooperare mai bună între cele două țări.
„Nu știm dacă o asemenea misiune include doar ceea ce este subacvatic, submarin în cazul platformei sau platforma în sine. Ca atare, ar trebui să apelăm la un asemenea lucru.
Interesul nostru și al turcilor este comun – și noi avem platforme de exploatare, e adevărat, fixe, și ei au, e adevărat, plutitoare – iar ambele țări se pot confrunta cu o operație sub steag fals. Ca atare, ar trebui să avem o cooperare mult mai bună cu Turcia și din punctul de vedere al măsurilor de protecție și o extindere a misiunii grupării navale operative pentru un asemenea obiectiv. Iată de ce ajungem la această concluzie privind securitatea la Marea Neagră.: actorul cel mai important este Turcia. Actorul cel mai agresiv rămâne Federația Rusă”, a conchis generalul (r) Bălăceanu.
Editor : Ș.R.