Organizația „Salvați Copiii România” recomandă autorităților renunțarea la posibilitatea ca liceele să organizeze examene proprii de admitere, deoarece, în opinia sa, vor crește costurile ascunse ale educației, mai ales costul meditațiilor, și se va adânci inechitatea din sistem. Reacția vine după ce Ministerul Educației a pus în dezbatere publică proiectul Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a repartizării şi a admiterii în învăţământul liceal. Potrivit proiectului, liceele pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, după susţinerea de către elevi a Evaluării Naţionale, iar unităţile de învăţământ liceal tehnologic şi tehnologic dual pot organiza, înainte de începerea repartizării computerizate, probe suplimentare de admitere.
Într-un comunicat de presă, „Salvați Copiii” cere revizuirea posibilității unităților de învățământ liceal de a organiza examene proprii de admitere la liceu, considerând că favorizează menținerea inechităților din educație și creează avantaje competitive elevilor din familii care pot asigura meditații copiilor.
Potrivit organizației, 43% dintre elevii cu vârste între 10 și 17 ani fac meditații, iar cea mai mare incidență a fenomenului se înregistrează în rândul celor cu vârsta gimnaziului (57% vs 35% în cazul liceenilor). Dintre copiii ce spun că merg la meditații, mai mult de jumătate (55%) urmează meditații la cel puțin două materii.
„Odată cu adăugarea unor forme și discipline suplimentare de examinare, ne putem aștepta ca incidența și costul meditațiilor să crească, iar echitatea admiterii în învățământul liceal să aibă și mai mult de suferit”, mai spune „Salvați Copiii”, amintind că OCDE a recomandat ca orientarea/direcționarea elevilor la trecerea spre învățământul secundar superior să țină seama de mai multe dovezi privind aptitudinile și interesele, nominalizând expres notele din clasele a VII-a și a VIII-a.
„Oportunitatea și fezabilitatea acestei recomandări trebuie analizate în contextul în care Ministerul Educației a finalizat proiectul noilor standarde de evaluare în învățământul preuniversitar, fapt de natură a crea premisele pentru un sistem unitar și coerent de notare. Or, unitățile de învățământ liceal dobândesc dreptul de a organiza propriile concursuri de admitere în clasa a IX-a, iar repartizarea computerizată la licee se va desfășura exclusiv pe baza mediei obținute la evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a, neexistând nicio referire la transdisciplinaritatea evaluării și nici la evaluarea competențelor de utilizare a calculatorului, însușirea unei limbi de circulație internațională, ori proba de evaluare a competențelor civice și sociale. Mai mult, nu este prevăzut un cadru de prevenire a faptelor de corupție în procesul de elaborare a subiectelor și organizare efectivă a concursului de admitere”, se arată în comunicat.
„Proiectul de metodologie nu este însoțit de o evaluare preliminară a impactului. În absența unui asemenea instrument, decizia de a permite selecția la nivelul unității de învățământ rămâne o opțiune de politică publică asumată fără o cuantificare prealabilă a costurilor pe care le transferă familiilor și fără o estimare a efectelor asupra elevilor care nu vor putea participa la concurs.
În plus, introducerea concursului propriu de admitere nu se sprijină pe o evaluare a practicilor de selecție deja existente în sistemul românesc de învățământ. Probele de aptitudini organizate de liceele vocaționale și probele de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă, pentru clasele bilingve și cu predare intensivă, constituie forme de selecție la nivelul unității de învățământ care funcționează de ani de zile, inclusiv în sesiunile de admitere din 2025 și 2026. Ministerul Educației dispune, prin urmare, de cel puțin două cohorte consecutive de date administrative privind cine se înscrie la aceste probe, cine este admis și cu ce pregătire prealabilă, însă nu a publicat nicio analiză a acestora. Extinderea unui mecanism de selecție, în lipsa evaluării mecanismelor similare aflate deja în funcțiune, transformă o generație întreagă de elevi în primul test al propriei politici publice”, mai spune organizația.
„Totodată, punerea în consultare publică a proiectului la data de 14 august 2026, în perioada vacanței de vară, pentru o generație care începe clasa a VIII-a la 7 septembrie 2026, reduce semnificativ posibilitatea reală de participare a celor direct vizați. Termenele propuse legate de avizarea de către inspectoratele școlare a procedurilor proprii până la 15 septembrie 2026 și publicarea acestora pe site-urile liceelor până la 1 octombrie 2026, plasează familiile în situația de a lua decizii strategice privind traseul școlar al copilului într-un interval de câteva săptămâni, ceea ce contravine interesului superior al elevilor, principiu fundamental al Legii 198/2023 a învățământului preuniversitar”, potrivit comunicatului.
Costurile ascunse ale educației
Organizația mai spune că și în prezent, „pregătirea elevilor pentru examenele naționale se bazează semnificativ pe meditații, astfel încât statutul socioeconomic al familiei (respectiv capacitatea acesteia de a acoperi costurile meditațiilor) influențează major rezultatele obținute de elevi la examene”. „Presiunea asupra elevilor și familiilor lor a ajuns în punctul în care unele familii plătesc doi meditatori pentru aceeași disciplină, pentru a fi sigure de rezultatul copilului la evaluarea națională. Această supralicitare a nevoii unei pregătiri superioare, pe care sistemul public e departe de a o putea oferi, măsoară nu atât ambiția părinților, cât mai ales diferențele considerabile dintre licee, atât în calitatea actului educațional, cât și în capacitatea de a oferi copiilor siguranța fizică și emoțională, cunoscând riscurile legate de violență, consumul de droguri și infracționalitate în spațiile școlare”, potrivit comunicatului.
Părinții sunt nevoiți să plătească, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditații, after school și materiale didactice, arată un sondaj Salvați Copiii România, pe baza datelor culese la finalul anului 2024. Astfel, comparativ cu anul 2021, costul mediu anual suportat de părinți pentru educația copiilor crește cu aproximativ 3.100 de lei, până la 9.818 de lei anual. Cele mai importante creșteri sunt cele legate de meditații, aproximativ 3.700 lei și after school, aprox. 2.500 lei. În acest context, Salvați Copiii România a atras în mod repetat atenția asupra discriminării la care sunt supuși copiii din medii vulnerabile și propune o serie de măsuri menite să restabilească accesul egal al tuturor copiilor la educație de calitate, mai spune organizația.
Potrivit „Salvați Copiii”, costul mediu total anual crește odată cu vârsta copilului, de la 6.803 în cazul ciclului primar, la 10.781 la gimnaziu și 12.119 la liceu.
Organizația recomandă „renunțarea, în cadrul metodologiei-cadru, la posibilitatea unităților de învățământ liceal de a organiza concursuri proprii de admitere și menținerea repartizării computerizate ca mecanism unic de admitere în învățământul liceal de stat, cu excepția probelor de aptitudini pentru filiera vocațională”.
„Dacă această opțiune este menținută, amânarea aplicării ei până la finalizarea și publicarea unei evaluări preliminare de impact și până la parcurgerea unei consultări structurate cu elevii și după organizarea unei consultări naționale structurate cu elevii din clasele a VII-a și a VIII-a, prin Consiliul Național al Elevilor și prin consiliile elevilor din unitățile de învățământ, ale cărei rezultate să fie publicate și reflectate în forma finală a metodologiei”, potrivit comunicatului.
O altă recomandare este „direcționarea prioritară a resurselor către măsurile care se adresează celor aproape jumătate dintre elevi care nu ating nivelul minim de competență: sistemul de avertizare timpurie a abandonului, extinderea programelor de remediere, Școala după Școală și A Doua Șansă, și masa sănătoasă în toate comunitățile vulnerabile cu perspectiva extinderii la nivel național”.
De asemenea, organizația propune „publicarea anuală a unui raport public de monitorizare privind profilul candidaților și al elevilor admiși prin concursurile organizate de licee, ca instrument de verificare a efectelor reale ale măsurii.”
Editor : M.B.