Statele Unite au anunţat marţi sancţiuni împotriva preşedintei Curţii Penale Internaţionale (CPI), japoneza Tomoko Akane, precum şi împotriva unui alt magistrat de rang înalt, în cadrul campaniei Washingtonului împotriva acestei instituţii acuzate că ar fi „politizată”, relatează AFP şi Reuters.
„Aceste persoane au participat direct la eforturile depuse de CPI pentru a ancheta, aresta, reţine sau urmări penal persoanele în cazul cărora guvernul nu a acceptat competenţa CPI”, a declarat şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio, într-un comunicat.
Celălalt înalt responsabil sancţionat este actualul procuror adjunct al CPI, magistratul senegalez Abdoulaye Seye, noteazxă News.ro.
Statele Unite, care nu au aderat la tratatul internaţional prin care a fost înfiinţată CPI, cu sediul la Haga, în Ţările de Jos, au impus sancţiuni împotriva mai multor magistraţi ai Curţii.
Sancţiunile interzic, în special, judecătorilor să intre în ţară şi blochează orice tranzacţie imobiliară sau financiară cu aceştia în cea mai mare economie mondială. Aceste sancţiuni constituie, în mare parte, un răspuns la anchetele desfăşurate de CPI împotriva Israelului, aliat al Statelor Unite. În 2024, Curtea a emis mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, şi a fostului ministru israelian al apărării.
Luna trecută, Washingtonul a lansat o ofensivă diplomatică de amploare împotriva CPI, acuzând-o că „ameninţă” cetăţenii americani şi îndemnându-şi partenerii să se retragă din aceasta, lucru pe care l-au anunţat deja, printre altele, Ciadul şi Venezuela.
Administraţia Trump „a fost clară: CPI este o instanţă supranaţională coruptă şi grav politizată, care a abuzat de autoritatea sa într-un mod rău intenţionat şi şi-a depăşit mandatul”, a denunţat Marco Rubio. „Nu vom tolera ca aceasta să aducă atingere suveranităţii statelor”, a adăugat secretarul de stat american.
Măsura anunţată marţi reprezintă cea mai recentă escaladare a campaniei administraţiei Trump împotriva curţii cu sediul la Haga, care a fost înfiinţată în 2002 de comunitatea internaţională pentru a judeca crimele de război, genocidul şi crimele împotriva umanităţii.
CPI a condamnat această măsură, afirmând într-un comunicat că aceste măsuri subminează statul de drept. „Atunci când actorii judiciari sunt ameninţaţi pentru aplicarea legii, însăşi ordinea juridică internaţională este pusă în pericol”, a declarat CPI.
Seye este procuror principal în cadrul echipei de urmărire penală care a solicitat un mandat de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi a fost nominalizat pentru a fi ales în funcţia de judecător al CPI.
Judecătorul-şef al CPI, Akane, a avertizat în decembrie că sancţiunile SUA vor „submina rapid operaţiunile curţii în toate situaţiile şi cazurile şi vor pune în pericol însăşi existenţa acesteia”.
Anul trecut, SUA au impus sancţiuni ţintite asupra mai multor oficiali ai CPI, inclusiv procurori şi judecători, invocând mandatele de arestare emise de CPI împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi a fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant, precum şi o anchetă anterioară privind trupele americane din Afganistan.
Sancţiunile îngheaţă orice active pe care persoanele respective le-ar putea deţine în SUA şi, practic, le izolează de sistemul financiar american, cu care aproape toate băncile care operează la nivel internaţional au legături strânse.
Trezoreria a emis, de asemenea, marţi, o licenţă generală care autorizează lichidarea tranzacţiilor care îi implică pe Akane şi Seye până pe 17 septembrie.
Trei judecători ai Curţii Penale Internaţionale i-au dat în judecată pe Trump şi administraţia sa în luna iunie în legătură cu sancţiunile, susţinând că măsurile sunt ilegale. Grupurile de advocacy, în două procese separate, au afirmat că această campanie a SUA încalcă drepturile constituţionale ale organizaţiilor care colaborează cu Curtea pentru a obţine dreptate în cazul atrocităţilor comise în întreaga lume.
Rubio a declarat luna trecută că administraţia va intensifica eforturile de a submina CPI, inclusiv printr-o campanie diplomatică menită să convingă alte ţări să se retragă din această instituţie, un apel la care cel puţin cinci ţări au dat deja curs.
Rubio a susţinut că CPI reprezintă o ameninţare pentru personalul american care pune în aplicare politicile dure în materie de imigraţie ale preşedintelui american Donald Trump sau care efectuează atacuri asupra ambarcaţiunilor acuzate că transportă droguri, precum şi pentru alţi membri ai forţelor armate americane.
Trump a afirmat că această campanie vizează apărarea lui Netanyahu şi a altor persoane împotriva urmăririi penale, şi nu a lui Trump însuşi.
Statele Unite nu au fost niciodată membre ale Curţii. CPI îşi exercită competenţa numai în cazul în care un stat membru nu poate sau nu doreşte să judece singur atrocităţile comise pe teritoriul său.
Cu toate acestea, statutul CPI conferă Curţii şi competenţa de a judeca crimele atroce comise pe teritoriul statelor membre de către cetăţeni ai statelor nemembre.
Editor : B.E.