Aliatul neașteptat al Kremlinului în războiul din Ucraina, pe care Putin nu îl poate controla. Cum profită Rusia de seceta din Europa

În campania de bombardamente rusești contra porturilor ucrainene, liderul rus Vladimir Putin are un aliat neașteptat: o Europă mai fierbinte și mai uscată ca niciodată. Seceta extremă pune și mai multă presiune asupra infrastructurii care a ajutat Ucraina să supraviețuiască în acest conflict, într-o perioadă în care Kievul este nevoit să apeleze tot mai des la soluții alternative din cauza atacurilor neîncetate ale armatei ruse, se arată într-o analiză Newsweek.

Pe Dunăre, rămășițele unui război european se ridică din nou din albia râului. În apropiere de portul Prahovo din Serbia, seceta a redus nivelul apei atât de mult încât au ieșit la suprafață epavele ruginite ale navelor de război germane scufundate în septembrie 1944, în timp ce forțele Germaniei Naziste se retrăgeau din calea trupelor sovietice.

Opt decenii mai târziu, același râu joacă din nou un rol important într-un alt război european. Când atacurile rusești fac ca porturile ucrainene de la Marea Neagră să fie prea periculoase, Dunărea reprezintă una dintre rutele alternative pe care Ucraina le poate folosi ca să exporte grâu.

Vara aceasta, însă, râul nu mai este o rută de încredere. În România, fluxul apei este atât de lent încât transportul fluvial și producerea energiei electrice sunt grav afectate.

În același timp, Rusia și-a intensificat atacurile asupra porturilor rămase sub controlul Ucrainei. Doar în luna iulie, Ucraina a înregistrat 35 de atacuri asupra vaselor aflate în port, alte 22 nave au fost lovite în largul mării, iar 67 de bombardamente au vizat instalațiilor portuare.

Rusia a lovit și podul Maiaki, care leagă Odesa de teritoriul Republicii Moldova și al României, pentru a perturba coridorul terestru folosit în locul celor maritime și fluviale.

dunare scazut bulgaria
Imagine aeriană cu ambarcațiuni rămase pe albia secată a Dunării, în apropierea podului Calafat–Vidin, după scăderea istorică a nivelului fluviului. Foto: Profimedia Images

Capacitatea de a improviza a fost unul dintre cele mai mari atuuri ale Ucrainei

Rusia a atacat de ani de zile infrastructura care îi permite Ucrainei să funcționeze în continuare ca un stat și o economie de export. Răspunsul Kievului a fost mereu să găsească alte soluții.

Când transportul pe Marea Neagră devine prea periculos, grâul este transportat cu trenul, cu camionul sau cu vaporul pe Dunăre.

Când producția internă de electricitate scade, Ucraina se aprovizionează din rețeaua europeană. Când nu plouă destul, fermele folosesc sisteme de irigație. Capacitatea de a improviza a fost unul dintre cele mai mari atuuri ale Ucrainei.

Din cauza bombardamentelor rusești, puțin peste 30 de milioane de tone de cereale din Ucraina s-ar putea să nu mai ajungă pe piața internațională, dacă situația nu se rezolvă, a avertizat ministrul ucrainean al agriculturii, Taras Visoțki.

Actualele rute feroviare și fluviale pot susține transportul a doar o treime din toată capacitatea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, a mai spus Visoțki.

În același timp, ruta de transport pe Dunăre este constrânsă de secetă, iar infrastructura aferentă se află sub atacul constant al rachetelor și dronelor rusești.

Producția de electricitate a fost afectată nu doar în Ucraina, ci și în țările cu centrale nucleare care depind de Dunăre pentru sistemele lor de răcire, precum România, Ungaria sau Bulgaria.

Barajul Kahovka profimedia-0782090581
Urmările distrugerii barajului Kahovka. Imagine din sateliții Maxar. Foto: Profimedia Images

Seceta din Europa limitează și mai mult opțiunile pe care Ucraina le are la dispoziție în războiul contra Rusiei

Datele din satelit au arătat și că în Ucraina au ars aproape un milion de hectare de vegetație în anul 2024, în special în zonele din jurul liniei frontului – de peste două ori mai mare decât întreaga suprafață distrusă de incendiile de vegetație în Uniunea Europeană în acel an.

Căldura excesivă și aerul uscat cresc riscul ca impactul unei rachete sau a unui obuz să declanșeze un incendiu mult mai mare decât ar fi normal.

Când barajul Kahovka a fost distrus în urma unei explozii în iunie 2023, Ministerul ucrainean al Agriculturii a avertizat că cel puțin 500.000 de hectare care nu vor mai putea fi irigate ar putea, practic, să se transforme în deșert.

Rezervorul Kahovka era și principala sursă de apă pentru sistemele de răcire ale centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, care a fost ocupată de armata rusă.

Rusia a încercat ani de zile să limiteze cât mai mult opțiunile pe care Ucraina le are la dispoziție. O Europă mai caldă, mai uscată și mai inflamabilă ar putea să le limiteze și mai mult.

Putin nu poate controla aceste forțe, dar el poate profita oricum de avantajele indirecte pe care i le oferă.

Editor : Raul Nețoiu

Lasă un comentariu

error: Content is protected !!