Directorul CNE Cernavodă Romeo Urjan a declarat, marți la Digi24, că al doilea reactor al centralei nu va putea fi repornit în următoarele 10 zile, după ce prognozele hidrologice indică o scădere continuă a debitului și a nivelului Dunării. Potrivit acestuia, prognoza primită de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor nu indică, în acest interval, condiții care să permită reluarea funcționării reactorului.
„Ne-a fost foarte clar astăzi. Noi am avut planificare, am văzut prognozele, eram la limita de oprire, dar am văzut prognoza pentru data de joi și am considerat că suntem la limita la care putem să funcționăm în siguranță și vom lua hotărârea să oprim”, a declarat directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, marți seară pentru Digi24.
Directorul CNE Cernavodă a precizat că reactorul 2 funcționează în prezent în condiții normale și că oprirea nu este provocată de o problemă de securitate nucleară sau de o situație de urgență.
„Vreau să precizez că în momentul de față unitatea doi de la Cernavodă funcționează în condiții normale de funcționare, fără probleme, iar oprirea nu este legată de probleme de securitate nucleară sau urgență. Este pur și simplu cantitatea de apă de răcire necesară nu mai este suficientă pentru a asigura producția de energie electrică pe care o livrăm în mod normal în sistem”, a explicat Romeo Urjan.
Este pentru prima dată în ultimii 19 ani, de când România operează două reactoare nucleare, când ambele unități de la Cernavodă vor fi oprite.
Unitatea 2 nu va fi repornită în următoarele 10 zile
Potrivit directorului CNE Cernavodă, prognozele hidrologice indică o scădere continuă a debitului și a nivelului Dunării în următoarele zile.
„Prognoza pe următoarele 10 zile arată o scădere continuă a debitului și a nivelului Dunării. Spun 10 zile pentru că asta este prognoza care o primim de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor. Mai mult de 10 zile nu avem prognoză foarte exactă, dar ca să revin, 10 zile de aici încolo scăderea continuă, nu ne așteptăm să repornim unitatea doi în această perioadă”, a declarat Romeo Urjan.
Directorul CNE Cernavodă a explicat că lucrările și operațiunile realizate în zona Bala au permis menținerea în funcțiune a reactorului pentru aproximativ o săptămână în plus.
„Da, aș vrea să precizez. Noi am făcut calculele noastre – măsurăm nivelul în fiecare zi, vă dați seama, la centrala nucleară (…) avem graficele noastre. Am văzut tendința, prognoza pentru funcționarea reactorului. Deci dacă nu se întâmplau cele trei operațiuni de la Bala, adică dragarea, derocarea și scufundarea barjelor, noi ar fi trebuit să oprim aproape șase zile în urmă, conform prognozei”, a spus Romeo Urjan.
„Acele trei operațiuni au dus, deci 5 zile plus încă 2 zile până joi, la 7 zile, o săptămână de funcționare suplimentar. După cum știți, scufundarea barjelor ne-a adus o creștere de nivel foarte bună, apoi s-a întâmplat un fenomen care încă este studiat. De ce acei 8 cm pe care i-am câștigat i-am pierdut atât de repede. Dar după scufundarea bazelor am avut speranță că vom continua să funcționăm pe această perioadă”, a adăugat directorul CNE Cernavodă.
„Trăim într-o lume în schimbare”
Romeo Urjan consideră că România trebuie să ia în calcul investiții suplimentare pentru protejarea funcționării centralei în contextul schimbărilor climatice și al perioadelor tot mai frecvente de secetă.
„Este un cuvânt foarte, da, o expresie foarte corectă, altă realitate. Centrala a fost construită în anii ’80 și s-a luat în considerare acel debit scăzut o dată la 30 de ani, în perioada aceea, a anilor ’80. O dată la 30 de ani, probabil că îți permiți ca o companie să faci o pierdere de electricitate pentru lipsa producției. Dar trăim într-o lume în schimbare, aceste schimbări climatice sunt din ce în ce mai dese, această scădere de debit să ne așteptăm să fie din ce în ce mai deasă”, a declarat Romeo Urjan.
„Atunci, pentru viabilitatea economică e necesar să luăm alte măsuri, pe investiții suplimentare, pentru a asigura producția de energie electrică fără aceste scăderi masive de nivel. Ce există? Avem oameni, specialiști în țară care pot să facă aceste construcții hidrotehnice, le numim”, a spus acesta.
Întrebat dacă mai este oportună dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă în condițiile problemelor provocate de nivelul scăzut al Dunării, Romeo Urjan a indicat proiectul hidrotehnic de la Bala drept o posibilă soluție.
„Reactoarele trei și patru și cu investiția preconizată de la Bala, barajul de la Bala, da, prezintă o soluție viabilă pentru centrala nucleară de la Cernavodă, patru unități. Cu construcția hidrotehnică pe care am menționat-o, ne asigură funcționarea în condiții optime”, a declarat directorul CNE Cernavodă.
De ce centrala de la Kozlodui rezistă mai mult la scăderea nivelului Dunării
Romeo Urjan a explicat și de ce centrala nucleară de la Kozlodui, din Bulgaria, poate continua să funcționeze la niveluri ale Dunării mai scăzute decât cele la care Cernavodă este nevoită să își reducă sau să își oprească producția.
„Totul pornește de la proiectul instalației de răcire. Acolo, modul în care sunt amplasate pompele de răcire. Noi suntem pe canalul Dunăre-Marea Neagră, o derivație a canalului, deci dintr-o dată avem un debit mai mic. Bulgarii sunt direct pe Dunărea și au un debit mai mare, dar în plus, ei acolo au proiectat o altfel de centrală, cu stații de pompare cu pompe foarte puternice, un canal de derivație din Dunăre, pompele de apă de răcire în trepte, ceea ce le permite o funcționare, ați văzut, cu 20-30 cm mai mult decât noi”, a spus Romeo Urjan.
„Nici ei nu sunt imuni. Deci nu poate să scadă nivelul Dunării la infinit sau, mă rog, e corect, dar au o limită de 20-30 cm mai mare decât noi prin acele pompe pe care le-au instalat ei, tot o construcție veche, tot o construcție din anii ’80-’90”, a adăugat directorul CNE Cernavodă.
„La Cernavodă nu” se poate face aceeași investiție
Întrebat dacă soluția folosită de bulgari poate fi aplicată și la Cernavodă, Romeo Urjan a spus că o astfel de intervenție ar presupune oprirea reactoarelor pentru mai multe luni.
„La centrala nucleară nu se mai poate face, pentru că ar fi o investiție de câteva luni de zile, cu oprirea reactoarelor, tocmai pentru a face această investiție. Ai nevoie de o altă stație de pompă de răcire. Eu zic că nu, la Cernavodă nu”, a declarat Romeo Urjan.
Directorul CNE Cernavodă a indicat însă că există alte soluții pentru creșterea nivelului apei în zona centralei.
„Dar, după cum spuneam, există metode, construcții hidrotehnice pe Dunăre, care să devieze debitul spre noi pentru a crește nivelul la Cernavodă”, a mai spus Romeo Urjan.
Editor : Ana Petrescu