Invitat la Interviurile Digi24,ro, Dan Dungaciu, prim-vicepreședintele AUR, a vorbit despre negocierile purtate de formațiunea politică pe care o reprezintă pentru formarea unui nou Guvern și despre posibilitatea ca criza politică prin care trece România să se încheie. De asemenea, Dan Dungaciu a exprimat poziția partidului față de o eventuală procedură de suspendare a președintelui Nicușor Dan, despre cum vede AUR relația cu Ucraina, despre cea cu Republica Moldova și despre susținerea pe care o oferă lui Călin Georgescu.
Principalele idei exprimate în interviul oferit de Dan Dungaciu pentru Digi24.ro:
Negocieri pentru guvern
Jurnalistă: Este o temă pe care a lansat-o domnul George Simion cred că în urmă cu o săptămână și aș vrea să începem cu ea: negocierile pentru un posibil executiv. Vorbea domnul George Simion, de fapt îi mandatase pe domnul Peiu și domnul Enache să înceapă negocierile sau discuțiile în Parlament cu grupurile parlamentare pentru executiv.
Dan Dungaciu: Mai degrabă să înceapă discuțiile pentru ce se va întâmpla cu România, pentru că discuțiile și mandatul pe care l-au primit avea ca și sunet de fundal, dacă vreți, ideea de alegeri anticipate pe care noi am anunțat-o. A apărut în discuție și o idee legată de cine preia, mă rog, cine preia, cine va putea obține șefia Senatului. Ideea de bază era: dacă PSD-ul este în opoziție, să se comporte precum un partid în opoziție, pentru că AUR este în opoziție, și să încercăm să schimbăm cel care con… pe cel care conduce în acest moment Senatul, inclusiv prin voturile AUR și PSD. Această idee care a fost vehiculată cel puțin ca un punct de plecare pentru o viitoare negociere, evident că n-a avut niciun efect. PSD-ul nu se află în opoziție, PSD-ul vrea să se afle și la putere și în opoziție, dar mai degrabă este la putere. Ei, această tatonare a fost în sensul în care s-a discutat practic cu toate partidele, cu reprezentanții tuturor partidelor.
Jurnalistă: Aveți ceva concluzii?
Dan Dungaciu: Concluzia este că cea mai bună soluție pentru România sunt alegerile anticipate, pentru că în acest moment nu există nici măcar ideea de bună-credință ca o negociere reală să se întâmple. Negocierea reală se întâmplă când tu consideri că partenerul tău de negociere îți este cel puțin egal politic. În momentul în care tu pleci de la ipoteza că există partide care trebuie să se comporte precum, iertați-mă, servitoarele de la bucătărie: să vină să facă curățenie în cameră, când în sufragerie dacă vin musafirii să fie trimise înapoi la bucătărie că, vezi Doamne, nu dau bine pentru publicul sofisticat și mai… pentru cei care vin în ospeție, ca să zic așa, din străinătate, asta nu este o premiză de negociere. Și niciodată AUR nu va negocia așa.
Jurnalistă: Cu cine au discutat domnul Peiu și domnul Enache în această săptămână de spuneți că AUR a ajuns la această concluzie?
Dan Dungaciu: Au discutatcu parlamentari din toate partidele, atât pot să vă spun. Mesajele au fost foarte limpezi. Noi am primit, mă rog, și pe cale publică, ca să zic așa, aceleași tipuri de mesaje: nu se face guvern cu AUR, nu se discută cu AUR, AUR-ul rămâne sub mandatul cordonului sanitar instituit și de Bruxelles, și de președintele Nicușor Dan. Am înțeles mesajul, vom trăi cu această poveste. România nu va trăi bine cu această poveste.
Jurnalistă: S-a negociat direct cu Sorin Grindeanu?
Dan Dungaciu: N-a fost vorba de negociere directă…
Jurnalistă: S-a discutat direct cu Sorin Grindeanu?
Dan Dungaciu: S-au discutat cu Sorin Grindeanu, probabil că s-au discutat și cu domnul Bolojan. Deci discuțiile au fost…
Jurnalistă: Mai este domnul Sorin Grindeanu de încredere? Spunea domnul Simion că nu mai are ce să mai discute partidul cu Grindeanu.
Dan Dungaciu: Ideea de a face un test pentru PSD: „Haideți să vedem ce-i cu șefia Senatului, să vedem dacă PSD-ul este adevărat… este cu adevărat în opoziție și cu PSD-ul se poate discuta”, a venit tocmai din această percepție. Că dacă vrei să discuți cu AUR și să înceapă o negociere, haide să facem acest test. Erau condiții.
Jurnalistă: Aceasta este discuția dinainte, undeva în perioada guvernului Veștea cred că au fost aceste negocieri. Și atunci spuneți dumneavoastră că PSD nu s-a lăsat deschis sau nu s-a arătat deschis la această… Dar în momentul aceluia în care negociați pentru guvernul Veștea sau pentru investire, dumneavoastră ați spus că nu veți face parte sau nu veți susține un guvern din care nu faceți… din care nu faceți parte. De ce totuși ați mers spre negocieri și cu Ilie Bolojan, și cu Sorin Grindeanu, și cu Nicușor Dan în aceea perioadă?
Dan Dungaciu: Nu știu dacă „negociere” e cel mai bun termen. S-a discutat cu toate partidele, inclusiv cu UDMR-ul au fost discuții… cel puțin la nivelul Parlamentului. Deci nu s-a pus problema… Negocierile au fost tocmai pentru a transmite celor care vor să discute cu noi condițiile noastre dacă nu erau suficient de clare. De ce? Pentru că în momentul aceluia au venit tot felul de voci sau, mă rog, au apărut tot felul de politicieni care ne spuneau, probabil prin Parlament sau în alte părți, că ar fi bine, nu-i așa, ca și AUR să susțină sau ar fi bine ca AUR să voteze un premier. Noi am transmis acest mesaj public de fiecare dată și am făcut-o și eu, inclusiv la postul dumneavoastră de televiziune: nu susținem decât un guvern, eventual, un guvern cu oamenii noștri la guvernare. Dar mesajele au continuat. Sigur, am discutat cu reprezentanții politici, le-am transmis aceste mesaje, deci n-a fost o negociere pentru constituirea guvernului, a fost mai degrabă o discuție politică în care mesajul nostru…
Jurnalistă: Dacă spuneți că susțineți un guvern cu oamenii dumneavoastră în guvernare, înseamnă că e o negociere pentru un guvern. Eu asta înțeleg
Dan Dungaciu: Nu, nu. Am transmis un mesaj pentru că mesajele publice pe care le primeam de la domnul Nicușor Dan, de la domnul Grindeanu, de la toți politicienii din mainstream era că nu vor să facă o guvernare cu AUR și nu vor să facă să accepte, nu-i așa, ca AUR-ul la guvernare. Și atunci le-am transmis mesajul nostru.
Cu ce oameni din PSD e dispus AUR să negocieze pentru guvernare
Jurnalistă: „Există oameni, lideri în PSD cu care ați fi dispuși să negociați?”
Dan Dungaciu: „Păi negocierea un partid o face în momentul în care are un mandat. Nu există lideri care discuți cu un partid, partidul are un mandat să negocieze. Nu mă duc să discut cu șoferul X, Y sau Z, cu tot respectul pentru oamenii politici respectivi. Când discuți cu un partid, ai un mandat de negociere. Mandatul de negociere ți-l dă președintele partidului sau conducerea partidului. Nu discuți cu unul dintre membri că ți se pare ție că ți plac blonzii și nu-ți plac brunetul. Mandatul îl primești de la conducerea partidului și începe negocierea, care poate să iasă sau poate să nu iasă. Din punctul ăsta de vedere, nu discutăm cu lideri. Dacă e să fie, dacă ar fi să fie o negociere, și nu mă refer doar la PSD, trebuie să fie o negociere pe mandate. Dacă n-ai mandat, nu negociezi nimic.”
Jurnalistă: „Cum vedeți deschiderea unor din PSD pentru a intra la guvernare cu AUR? Sunt primari, sunt… din nou vorbesc despre lideri pentru că sunt lideri din țară, ca în orice partid știți că nu există o părere unilaterală sau aceeași părere, sunt mai multe. Și sunt oameni din AUR… din PSD care și-ar dori o guvernare și o colaborare cu AUR.”
Dan Dungaciu: „Eu cred în acest moment, fără să intru în bucătăria niciunui partid că nu-i treaba mea, eu cred că există o oarecare discrepanță între ceea ce cred mulți dintre liderii sau votanții, simpatizanții PSD-ului și anumiți lideri ai PSD-ului sau chiar conducerea PSD-ului. Nu e de fiecare dată o foarte bună osmoză, dacă vreți, sau o foarte bună sincronizare. Da, cred că lucrul ăsta se întâmplă. Dar, repet, nu-i treaba mea să judec aceste lucruri. Problema PSD-ului și nu numai a PSD-ului este că a devenit un partid cu un electorat de tip… un electorat de tip administrativ. PSD-ul n-are nicio ideologie sau, dacă vreți, are toate ideologiile. Sau poate să aibă toate ideologiile pe care și le dorește pentru că el a devenit un electorat a cărui… al unui partid al cărui electorat este un electorat administrativ, sunt oameni din instituții: oameni din deconcentrate, oameni din instituții locale, oameni, oameni, oameni, care fiecare atrage după sine propria familie și ramificațiile, ca să zic așa, de amiciție sau de rudenie. Ăsta este electoratul PSD. E un electorat administrativ. Cum poate fi dislocat acest electorat? Nu luptându-te cu ideologia PSD, că nimeni nu mai dă doi bani pe asta, nici măcar ei nu știu ce ideologie au în acest moment. Că o au pe toată. E ca un supermarket în care fiecare își alege ce dorește. Dislocarea electoratului PSD și nu numai a electoratului PSD se poate face prin scoaterea acestui partid de la putere și punct. În rest, nu ai… nu e o bătălie ideologică cu aceste partide: și PSD-ul, și PNL-ul, într-o mai mică măsură USR-ul, și-au construit electorate administrative. Asta-i bătălia politică în România. Deci n-are nicio legătură cu ideologia sau cu doctrina, are legătură cu faptul că aceste partide stau de zeci de ani la putere în România, au dus România în halul în care a ajuns România astăzi din toate punctele de vedere și AUR încearcă să disloce aceste lucruri, inclusiv prin alegeri anticipate. Asta este soluția noastră politică.”
Jurnalistă: „Dar alegerile anticipate tot vor aduce în Parlament mai multe partide. Dumneavoastră spuneți că pentru a stopa acest partid care este mai degrabă în instituții înseamnă scoaterea PSD de la guvernare. Cu cine ați putea? În momentul de față, inclusiv pe acele sondaje în care dumneavoastră sunteți pe primul loc, PSD-ul este pe locul al doilea. Cu cine ați putea să guvernați? Cu PNL, cu USR, cu PSD? Acestea sunt în momentul de față partidele posibile.”
Dan Dungaciu: „Indiscutabil. În funcție de rezultatul anticipatelor, jocul politic se resetează și începi să negociezi. Dar dacă negociezi plecând de la premiza că nu fac alianță cu X, Y sau Z, adică impui cordonul sanitar – ei au impus cordonul sanitar, nu noi…”
Jurnalistă: „Eu am înțeles acest lucru. Dumneavoastră doar ați spus că trebuie scoaterea PSD de la guvernare. Cum o scoateți dacă după anticipate puteți negocia pentru intrarea la guvernare cu ei?”
Dan Dungaciu: „N-am spus doar de PSD, am spus de partidele care guvernează în România de zeci de ani – și nu e doar PSD-ul, și PNL-ul, și într-o oarecare măsură USR-ul, dar într-o măsură mai mică. Aceste partide trebuie să nu mai fie lăsate să guverneze singure cum au făcut-o până acum. Și în momentul ăla negociezi. Dacă nu vom avea 50% va fi o negociere, dar o negociere bazată pe următoarea premiză: partidele sunt egale, negociază, se face o coaliție și se duce la guvernare, dacă va fi nevoie de o coaliție. Despre asta va fi vorba. De asta vrem noi alegeri anticipate, că în acest moment nu se poate schimba nimic. În țara românească poți să-l aduci, iertați-mă, și pe Sfântul Petru și să-l pui în fruntea Guvernului că nu va schimba nimic. Sau să pui pe cine vreți dumneavoastră miniștri la Energie sau mai știu eu unde, că nu va schimba nimic radical. Pentru că problema României nici măcar în momentul ăsta nu mai e de persoane – nu spun că ar fi vreo competență miniștrii cu medici ginecologi la Agricultură sau la Energie – nu e vorba că sunt multe competențe, este vorba că structura este în așa fel făcută încât practic nu poți să disloci nimic. Păi de asta a ajuns România în halul în care este și energetic, și ecologic, și unde ce vreți dumneavoastră. România are nevoie de un tip de zguduire și anticipatele ar putea să fie un prim pas în acest sens.”
Dorește AUR suspendarea președintelui Nicușor Dan?
Jurnalistă: „În discuțiile pe care George Simion… una, două pe care le-a avut George Simion cu Nicușor Dan în aceea perioadă sau poate și ulterior de Guvernul ăsta vechi, George Simion i-a transmis președintelui că AUR vrea să-l suspende?”
Dan Dungaciu: „Au fost discuții de genul acestora? Nu, din… după știința mea nu au existat asemenea discuții. Dar mesajul a fost public, iertați-mă, ulterior a fost mesaj public.”
Jurnalistă: „Da, dar știți foarte bine că public liderii politici vorbesc într-un fel, în momentul în care sunt în spatele ușilor închise vorbesc altfel. De aceea…”
Dan Dungaciu: „După decizia… după decizia luată de partid, după un soi de, mă rog, retreat în apropierea Bucureștiului, ă… și deci când s-a pus pe masă explicit, la nivel de decizie politică, suspendarea președintelui și este pe masă cu strângerea de semnături, ă… după acel moment au devenit limpede politica partidului. Discuția la care dumneavoastră ați făcut referire a fost anterioară. Exact.”
Jurnalistă: „Anterioară. Dar dacă Nicușor Dan prin desemnare și ulterior convocarea alegerilor anticipate ajunge în punctul în care AUR își dorește, de a organiza alegeri anticipate, AUR va mai continua demersul de suspendare a președintelui?”
Dan Dungaciu: „Primul lucru pe care noi îl dorim sunt anticipatele. Un președinte interimar nu poate declanșa anticipatele. Prin urmare, ne interesează în primul rând anticipatele. Demersul cu suspendarea președintelui, iertați-mă, el devine… nu mă refer aici doar tehnic, dar politic devine din ce în ce mai evident într-o țară care de trei luni tu nu ai guvern, o țară care are crize peste crize, cum zig marinarii «furtuna perfectă», nu, în care un vas n-are cum să scape dintr-o dintr-un asemenea tip de incident. Tu nu denumești… nu desemnezi un premier, tu nu faci nimic ca să rezolvi această criză politică, ești în afara literei, ar spune cineva, sau cel puțin a spiritului Constituției, evident că există foarte multe temeiuri ca discuția despre suspendare să se petreacă. Nu înlocuiește discuția despre anticipate, evident, dar totuși e pe masă. Noi suntem partid politic, nu putem tolera oameni ăștia care nu sunt în stare să ia o decizie.”
Jurnalistă: „Deci nu există un cec în alb pentru Nicușor Dan dacă organizează anticipate nu va mai fi suspendat?”
Dan Dungaciu: „Nu există cec în alb pentru nimeni. Cum să existe cec în alb, pentru că noi nu știm ce va face domnul Nicușor Dan mâine, poimâine sau răspoimâine. Are un tip de comportament care nu este ușor de prezis.
(…)
Jurnalistă: „De ce totuși aveți deja un site creat, văd acum transmis… acum am apucat să văd de colegii dumneavoastră, pentru suspendarea președintelui: «Nicușor Dan suspendat pentru că nu propune un nume pentru prim-ministru».”
Dan Dungaciu: „Pentru că presiunea pe această chestiune crește evident și pentru că site-ul respectiv e o chestiune tehnică. Vrem să strângem semnături…”
Jurnalistă: „Bun, dar nu vă ajută cu nimic semnăturile din online în Parlamentul României.”
Dan Dungaciu: „Nu sunt semnături online, sunt semnături ale parlamentarilor, dacă vă uitați un pic atent pe site.”
Jurnalistă: „Deci vreți să strângeți online semnăturile parlamentarilor?”
Dan Dungaciu: „Nu, vrem să vedem cine semnează și cine nu semnează. Măcar să știe… să știm clar. Să avem un bilanț la zi. Pentru că mai pot să apară mâine alt parlamentar, poimâine alt parlamentar și așa mai departe. Deci este, dacă vreți, inventarul la zi a celor care vor fi dispuși să sprijine acest demers. Noi am pus demersul pe masă. Asta nu înseamnă că vor veni toți în jurul nostru, dar vrem să vedem cine vine, cine nu vine. Pentru că presiunea publică… Aici nu mai e presiune publică, aici e chestie de bun-simț: să ții România de trei luni de zile fără guvern, să-mi spui că .va fi în toamnă acest guvern, păi pe ce te bazezi?”
Jurnalistă: „Câți parlamentari vă așteptați să… să semneze?”
Dan Dungaciu: „Ă… depinde și cum merg lucrurile în România. Eu mă aștept… dacă lucrurile merg prost și România rămâne blocată… Păi, ce, vreți să rămânem cu Guvernul Bolojan până la sfârșitul…?”
Jurnalistă: „Cam câți parlamentari vă așteptați?”
Dan Dungaciu: „Nu vreau să fac o estimare, pentru că toată discuția va fi pe estimările pe care le face, să zicem, cineva din conducerea AUR. Nu! Eu mă aștept să fie cât mai mulți, sper să fie cât mai mulți și cred că numărul lor va crește direct proporțional cu timpul care va trece, … într-o Românie fără guvern.”
Cum vede AUR parteneriatul civil, prin prisma modificării făcute în legea integrității
Jurnalistă: „Că tot vorbim despre legi, domnule Dungaciu, puteți să-mi explicați și mie – poate dumneavoastră ați înțeles mai bine – ce înseamnă o persoană afiliată sau care are o relație asemănătoare cu o soție?”
Dan Dungaciu: „Asemănătoare? Păi poate să fie un partener. Păi asemănătoare soț-soție, dacă vă uitați la Palatul Cotroceni, poate că veți înțelege.”
Jurnalistă: „Cum se poate dovedi această relație? Cum se poate dovedi? Vă întreb de acel amendament de care probabil știți, depus de către AUR, prin care soț-soție sau persoanele care se află într-o relație asemănătoare cu primele, soț-soție, trebuie să depună declarații de avere și de interese. Probabil n-ați făcut un amendament doar pentru Mirabela Grădinaru.”
Dan Dungaciu: „Nu. Dar, știți cum e, dacă doamna Grădinaru și-a depus declarația de avere, înseamnă că cineva a înțeles care e mesajul. Pentru că doamna Grădinaru și-a depus declarația de avere…”
Jurnalistă: „Era un amendament făcut special pentru dumneaei?”
Dan Dungaciu: „Nu era special pentru dumneaei, dar s-ar putea să fie situații de același gen în altă, ca să zic așa, instituție. Și din punctul ăsta de vedere…
Jurnalistă: „Legal vă întreb, cum putem să dovedim asta? Sunt oameni care își afișează relațiile publice, sunt oameni care nu își afișează relațiile publice. Cum putem dovedi?”
Dan Dungaciu: „În măsura în care și-și afișează își afișează relațiile publice, sigur că este mai ușor de dovedit.”
Jurnalistă: „Și la cei care nu o fac?”
Dan Dungaciu: „Există foarte multe ambiguități în legislație care nu țin doar de speța aceasta. Este, dacă vreți, cel mai mic rău posibil. Dar alegerea era între a nu face nimic sau a face ceva.”
Jurnalistă: „Dar de ce ați băgat așa cel amendament? Pentru că până atunci spuneați că vreți ca soțiile parlamentarilor să-și declare să-și declare averea și…”
Dan Dungaciu: „Există… Am să vă spun de ce s-or fi gândit colegii mei să depună acest amendament și de ce s-a gândit partidul. Pentru că în acest moment avem, și la Cotroceni, și la Palatul Victoria, oameni care nu sunt formal căsătoriți.”
Jurnalistă: „Puteați să le cereți să se facă…”
Dan Dungaciu: „Să se căsătorească?”
Jurnalistă: „…nu, puteați să le cereți să facă publice declarațiile de avere dincolo de a modifica o lege care ar putea să fie neconstituțională prin acest amendament.”
Dan Dungaciu: „E posibil să fie… Noi nu ne substituim Curții Constituționale. E posibil… Da, e posibil, dar nu. Dar, în principiu, când ai o asemenea situație în care nu ești căsătorit formal și s-ar putea să… Eu nu spun… Nu mă refer aici la domnul Nicușor Dan sau la domnul Bolojan, să fie foarte clar, că legea nu-i făcută pentru dânșii. Dar s-ar putea ca, la un moment dat, cineva să se gândească – nu dânșii, în niciun caz –, să se gândească că avem o relație, cum să spun, de căsătorie fără să fim căsătoriți, inclusiv pentru a proteja anumite surse financiare sau venituri. Se poate întâmpla și asta.”
Jurnalistă: „Există o problemă cu oamenii care au o relație care nu sunt căsătoriți?”
Dan Dungaciu: „Doamne ferește! Nu despre asta e vorba, că cine suntem noi să facem această judecată. Dar problema este că, tehnic vorbind, s-ar putea să apară vreodată, mâine sau poimâine, oameni care să nu se căsătorească din rațiunea de a-și proteja o relație. Știți cum era filmul celebrul Buletin de București? Unii se căsătoresc să-și obțină buletin… se căsătoreau să-și obțină buletin de București, care era o relație, sigur, formalizată în vederea obținerii unui scop. Unii se căsătoresc astăzi în Rusia să ia niște despăgubiri, deci există asemenea formule.”
Jurnalistă: „Știți unde mai apare această formulare a persoanelor asimilate soț și soție? În proiectul, programul propus: parteneriatul civil.”
Dan Dungaciu: „Mmm, nu știam asta.”
Jurnalistă: „De ce nu mergeți pe varianta în care legal să existe parteneriatul civil? Probabil știți foarte bine că parteneriatul civil implică inclusiv relațiile heterosexuale, ca să nu mergem în cealaltă extremă.”
Dan Dungaciu: „Da, bun, să fie… să fie, cum să spun, să fie sănătoși. Nu asta e problema noastră, nu asta e speța pe care o discutăm în acest moment, nu are legătură cu parteneri…”
Jurnalistă: „Ar putea să fie o lege prin care persoanele acestea să fie mult mai… împinse: «Okay, nu există căsătorie, dar există această… acest parteneriat civil care se poate face în câteva zile la un… la un avocat, la un judecător».”
Dan Dungaciu: „E o… e o idee. O să le transmit colegilor și o să discute.”
Relația AUR cu Călin Georgescu
Jurnalistă: „Care mai este relația partidului din care faceți parte cu Călin Georgescu?”
Dan Dungaciu: „Relația este aceeași pe care o știți și o știm.”
Jurnalistă: „Îl susțineți în aceste mitinguri din țară pe care le desfășoară în aceste zile?”
Dan Dungaciu: „Există, sigur, mulți simpatizanți în rândul partidului AUR și există, din această perspectivă, susținere. Nu înseamnă că sunt evenimente ale AUR, dar există mulți simpatizanți – și n-am ascuns asta niciodată. Și simpatia nu e doar politică, este una, dacă vreți, și omenească. Până la urmă, alegerile în România au fost interzise, Călin Georgescu ar fi putut ajunge președintele României și n-a făcut-o pentru că alegerile au fost interzise, nici măcar anulate, cum se spune. Au fost interzise, pur și simplu în timpul alegerilor s-a blocat procesul electoral, fapt fără precedent în spațiul Uniunii Europene, spațiul euroatlantic. Nici în spațiul sovietic nu s-a întâmplat așa ceva, măcar… mă rog, în Republica Moldova s-a întâmplat o dată, țin minte că am zis «Slavă Domnului că nu suntem în spațiul fost sovietic» când am văzut cum primarul Chișinăului, Andrei Năstase, a pierdut alegerile după ce le-a câștigat electoral pentru că s-a invocat o lege vreo a lui Plahotniuc, și am zis: «Slavă Domnului că nu suntem aici». Și iată că am ajuns aici.”
Jurnalistă: „Există și o colaborare financiară din partea AUR către Călin Georgescu? Vă întreb dacă există susținere în aceste ieșiri publice pe care le are Călin Georgescu.”
Dan Dungaciu: „Nu există așa ceva! Nu există așa ceva și nu… și nu înțeleg cum a apărut această idee, nu, nici vorbă!”
Jurnalistă: „Încercăm să ne dăm seama, știți, de la acele alegeri anulate, încă încercăm să ne dăm seama la fel cum din…”
Dan Dungaciu: „Alegeri… alegeri interzise, n-au fost nici măcar anulate, că nu s-au desfășurat.”
Jurnalistă: „Decizia oficială a fost de anulare. Încercăm să ne dăm seama de unde acești bani pe care îi are Călin Georgescu pentru organizarea manifestațiilor publice.”
Dan Dungaciu: „Cred că ar trebui să-l întrebați pe dânsul.”
Jurnalistă: „Ne gândeam că dacă tot sunteți încă în colaborații, încă susținătorii dumneavoastră, am văzut și steaguri, și oameni îmbrăcați în tricouri AUR, totuși nu cred că au fost puși acolo, au mers din partea partidului, nu?”
Dan Dungaciu: „Eu văd aici un coleg de-al dumneavoastră. Dumneavoastră știți de unde își are banii?”
Jurnalistă: „De la serviciu, eu cred că este angajat în această instituție.”
Dan Dungaciu: „Atunci și domnul despre care vorbiți, domnul Georgescu, își are din sursele pe care le are.”
Jurnalistă: „Era un om care declarase zero venituri. Acuma, colegul meu cred că poate să declare mai mult.”
Dan Dungaciu: „De unde să știm noi… De unde să știm noi care sunt sursele de venit ale domnului Georgescu și care ar fi treaba noastră să vedem care sunt sursele de venit ale domnului Georgescu?”
Jurnalistă: „Dar pe viitor, la viitoarele alegeri, când veți propune un candidat la prezidențiale, vă veți uita și la aceste surse? Dacă domnul respectiv sau doamna respectivă își va face o campanie…”
Dan Dungaciu: „Mm.”
Jurnalistă: „…care pare cu foarte multe fonduri, vă veți întreba dacă acelea sunt legale sau nu?”
Dan Dungaciu: „Indiferent cine va fi candidatul AUR-ului la prezidențiale, vă asigur că ne vom uita la toate aspectele care ar putea să aibă vreo legătură, fie și minimă, cu legislația în vigoare. Și va fi totul din acest punct de vedere acoperit.”
Poziția AUR față de războiul din Ucraina
Jurnalistă: „M-aș uita puțin și spre politica externă pe care țara noastră o duce. Nu v-ați ferit niciodată să spuneți că nu sunteți de acord cu ajutorul pe care România îl oferă Ucrainei în acest conflict, război de la granițele țării noastre. Vă mențineți această afirmație?”
Dan Dungaciu: „Duce România o politică externă? Întrebarea mea e retorică, dar plecând de la întrebarea dumneavoastră. Evident că da!
Pentru că eu cred în acest moment – și nu credem doar noi, crede și cel mai european dintre europeni, care este domnul Péter Magyar, noul premier al Ungariei, crede la fel și premierul Bulgariei…”
Jurnalistă: „Bun, erați de acord și cu domnul Victor Orban, care nu era neapărat… era izolat în Europa, ne aducem aminte.”
Dan Dungaciu: „În ce sens eram de acord?”
Jurnalistă: „Erați de acord cu politica pe care o ducea Victor Orban în Ungaria și țara pe care o avea.”
Dan Dungaciu: „Atenție! Pe ce vă bazați când spuneți asta?”
Jurnalistă: „Pe declarațiile publice, inclusiv George Simion, care a spus că Victor Orban are o poziție bună pe plan extern și că conducătorii noștri ar trebui să fie cum este Victor Orban.”
Dan Dungaciu: „Niciodată nu a spus că are o poziție bună pe plan extern. Pentru că noi am spus… Nu, nu, atenție! Dacă se referă… se referea la poziția lui Victor Orban în Europa, la nivel european, ceea ce e cu totul altceva. Pentru că noi niciodată n-am fost de acord cu poziția domnului Victor Orban în ce privește, de pildă, agresiunea din Ucraina. Pentru că a fost discuția legată de cine-i invadator, cine nu-i invadator. Și domnul Victor Orban, pentru că dânsul negocia, credea probabil, pentru nu știu ce mari puteri, a avut foarte mari reticențe în a spune lucrurilor pe nume. Bun, revenind.
Poziția noastră față de Ucraina este că, în acest moment, România nu-și permite – și e o poziție asumată în mai de 2025, în cerințele și măsurile pe care noi le-am spus. Ținând seama de deficitele și de problemele economice pe care le are România, România în acest moment nu-și poate asuma un sprijin economic, sprijin financiar pentru Ucraina. Nu blocăm niciun ajutor european, în sensul că nu facem ce a făcut Victor Orban, nu blocăm nimic, dar pur și simplu nu ne putem asuma acest lucru. Despre asta e vorba.”
Jurnalistă: „«România nu-și permite», spuneți dumneavoastră, «să ajute economic Ucraina». Ucraina își permite să ajute energetic România? Pentru că asta se va întâmpla.”
Dan Dungaciu: „E… e o întrebare foarte interesantă. Dar ia gândiți-vă în ce hal au dus România acești oameni dacă, după 4 ani de bombardamente ale lui Vladimir Putin și ale Rusiei împotriva Ucrainei, Ucraina poate să ne vândă energie, să ne înțelegem, iar România nu mai are energie! Deci practic clasa… clasa politică… clasa…”
Jurnalistă: „Decizia aceasta luată de Ucraina credeți că nu are legătură și cu politica… și cu ajutorul pe care România l-a oferit în această perioadă? Pentru că putea să zică «nu», nefiind în război.”
Dan Dungaciu: „Clasa politică din România a făcut mai mult rău României decât au făcut bombardamentele lui Vladimir Putin din punct de vedere energetic Ucrainei, ca să ne înțelegem cum stăm cu clasa noastră politică. Pentru că deciziile lor au dus România aici și asta nu trebuie să uităm niciodată.
Revenind: problema… haideți să fim serioși! Problema care se pune în acest moment este nu de ajutorul cu… cu energia sau… Pentru că energia… România a dat energie, ajutor energetic Republicii Moldova, a sprijinit Ucraina 4 ani de zile, nu se pune problema în termen de… Dacă nu s-ar fi întâmplat, s-ar fi întâmplat.”
„Vecinii nu ți-i schimbi niciodată. Parteneriatele cu Ucraina din punctul acesta de vedere… Domne, sunt parteneriate economice, să le înțelegem. Nimeni n-a spus niciodată că parteneriatele economice cu România, cu Serbia, cu Republica Moldova sau Ungaria trebuie oprite. E vorba de ajutorul acela pe care România îl dă și-l va mai da în continuare, pe care România nu și-l poate permite. Acorduri economice să facem cu toții! Nu asta e problema, e un acord economic, să le înțelegem, nu-ți dă nimeni pe gratis nimic. Am înțeles? Deci să fim foarte clari. Acorduri economice, câte se pot întâmpla. Problema este că România se află în această criză. Și doi, mai e și altceva. Dincolo de chestiunea strict economică, practic noi credem că România trebuie să-și coordoneze la nivel de securitate relația cu… poziția pe problema ucraineană cu Statele Unite, nu cu Bruxelles-ul, pentru că noi nu credem că continuarea războiului din Ucraina va duce la o situație mai bună pentru Ucraina sau pentru România. Credința noastră, cel puțin în acest moment, este că cu cât războiul continuă, cu atât Rusia vine mai aproape și nu stă mai departe, cu atât Ucraina devine mai slabă și cu atât problematica de securitate a României se adâncește, nu se rezolvă. Ideea că noi ducem acest război pentru a-i ține pe ruși mai departe, din punctul nostru de vedere, este o eroare strategică. Au spus-o și americanii. Noi ce vedem în acest război? Cu cât durează mai mult războiul, armata Rusiei devine tot mai puternică, cu cât câștigă mai multe teritorii, cu atât vor ceda mai puțin și rușii vor veni mai aproape de noi. Suntem într-o situație, iertați-mă că o spun, după 40 de zile în care ni s-a spus că ofensiva ucraineană împotriva Rusiei va duce Rusia la negocieri, în care președintele Zelenski să recunoască că vrea să oprească războiul și să fie armistițiu în aer, pe terestru și pe apă. Suntem într-o situație complicată în care, din păcate, continuarea războiului face ca Ucraina să piardă și mai multe teritorii și rușii să vină mai aproape de noi. Toată teoria asta că-i învingem pe ruși și-i împingem pe ruși din Ucraina, care este teoria care a apărut în documentul final de la B9 și în declarațiile președintelui asumate de președintele Nicușor Dan la Kiev, sunt declarații, din punctul nostru de vedere, cel puțin hazardate.”
Jurnalistă: „Poziția Ucrainei dacă nu este diferită… Dacă vorbim despre o Ucraină care își capitulează și o Ucraină care poartă negocieri, care încă poartă război. Adică nu sunt două lucruri diferite? Nu putem să vorbim despre faptul că o Ucraină care spune clar «Am capitulat, am pierdut războiul» nu va mai avea aceeași poziție la masa negocierilor cum are o Ucraină care încă luptă?”
Dan Dungaciu: „Eu nu pot să-mi permit… Eu nu-mi permit să spun ce trebuie să facă Ucraina, să ne înțelegem. Ucraina face ce dorește.”
Jurnalistă: „Păi spuneți ca Europa să nu mai ajute, ca Ucraina să se oprească… să oprească acest război pentru că altfel…”
Dan Dungaciu: „E problema Ucrainei ce decide, să ne înțelegem! Eu nu-mi permit să le spun ucrainenilor ce să facă. Eu spun doar că, din datele pe care le avem în acest moment, faptul că acest război continuă nu ne duce la îndeplinirea obiectivului teoriei victoriei. Care-i teoria victoriei pentru Ucraina? Să-i scoatem pe ruși inclusiv din Crimeea. Noi nu vedem că lucrul ăsta se poate întâmpla și noi vedem, dimpotrivă, că această continuare a războiului duce la o Rusie tot mai puternică, tot mai influentă în instituțiile din Rusia, pentru că Rusia se va militariza la nivel de instituții, cu armata Rusiei redutabilă și care vine tot mai aproape de noi. Doamne ferește ca această bombardare la care noi am asistat împotriva Odesei și care ne-a adus dronele acelea nenorocite pe teritoriul țării noastre, deci să nu fie preambulul unei posibile invazii în Odesa. Pentru că atunci lucrurile vor fi… vor fi rușii și mai aproape și Republica Moldova cred că nici rugăciunea nu o va mai salva de această ofensivă. Deci ce vreau să spun: continuarea războiului, din păcate, nu ne duce, ca problemă de securitate – eu mă gândesc la a României, eu nu mă bag pe problema Ucrainei pentru că e treaba dânșilor să-și decidă –, dar pe problema României, în termeni de securitate, deocamdată continuarea acestui război nu validează teoria după care îi învingem pe ruși, îi slăbim pe ruși. Dimpotrivă! Din păcate, dimpotrivă! Rușii devin tot mai aproape și o să ia hălci și mai mari din teritoriul Ucrainei. Dacă cineva își imaginează că după 5 ani de război Putin ar putea să oprească războiul… ar putea să oprească războiul, cred că în acest moment se înșeală. Când Putin a spus în fața… în cea mai somptuoasă sală de la Kremlin că și el ar vrea, după ce un veteran i-a șoptit la ureche că trebuie să accelerăm un pic războiul să meargă mai repede, și a spus asta public, Putin, toată sala a aplaudat. Atmosfera, din păcate, în Rusia în acest moment este mai degrabă de război, nu de pace.”
Jurnalistă: „Bun, o sală în care Putin probabil și-a ales oamenii pe care să-i aibă acolo, știți foarte bine… Nu… alte lucruri. Vream să vă întreb: și de Republica Moldova, mai aveți cetățenia?”
Cum vede AUR relația cu Republica Moldova
Jurnalistă: „Domnule Dungaciu, apropo de teza sovietică și rusească, nu vreau să trecem peste acest subiect. Dumneavoastră considerați că Republica Moldova este un stat stat artificial?”
Dan Dungaciu: „Ce înseamnă stat artificial?”
Jurnalistă: „Domnul Simion a spus de mai multe ori că Republica Moldova este un stat artificial și că acesta e doar un teritoriu care trebuie alipit României. Și încerc să-mi dau seama în final care este poziția AUR pe acest subiect: e un stat artificial sau nu este un stat artificial?”
Dan Dungaciu: „Alipirea e altceva. Domnul Simion a intrat în politică cu o mișcare…”
Jurnalistă: „Stat artificial, acestea au fost… a fost sintagma folosită de domnul Simion.”
Dan Dungaciu: „Tehnic vorbind, Republica Moldova s-a constituit dintr-un teritoriu al României la care s-a alipit Transnistria și din care s-a extras Bugeacul și…”
Jurnalistă: „Cum și o parte… parte din Cadrilater este rupt din România. Bulgaria e un stat artificial?”
Dan Dungaciu: „Ascultați-mă puțin! Tehnic… Nu, nu este, nu este… Puteți să răspundeți da sau nu la această întrebare? Orice stat… Nu se poate! Orice stat recunoscut de Organizația Națiunilor Unite nu este stat artificial în sensul în care n-are dreptul să existe.
Doi: orice stat care are dreptul să existe poate să intre într-un soi de parteneriat de genul reunificare, care este perfect în acord cu legislația internațională dacă există acordul celor două părți. Cum s-a întâmplat în Germania, cum s-a întâmplat și în România.”
Jurnalistă: „Și i-ați explicat și domnului Simion, după ce ați ajuns la partid… în acest partid, această… acest drept internațional și că Moldova este un stat de drept? A înțeles în momentul de față că este un stat de drept?”
Dan Dungaciu: „George… Domnul George Simion știa asta. El când a început, el…”
Jurnalistă: „Și atunci doar folosește marketing politic? Ce este?”
Dan Dungaciu: „Acțiunea… Acțiunea din 2012, reunificarea celor două state, s-a bazat pe această premiză pe care am spus-o eu, nu pentru că Republica Moldova e stat artificial, de aceea trebuie să ne unim. Noi trebuie să ne unim prin acordul celor două părți, că așa este legal. Și cred că acolo a fost mai degrabă o chestiune tehnică pe care am încercat să v-o explic.
Revenind, dacă-mi îngăduiți, că n-aș vrea să sărim peste asta, pentru că e foarte important: faptul că nimeni la Chișinău și la București n-a reacționat la declarația ambasadorului german mi se pare că pune sub semnul întrebării întrebarea… mă rog, modul în care ați început dumneavoastră: politica externă a României. Nu există o politică externă a României în acest moment bazată pe o strategie sau o viziune.
Doi: când premierul Republicii Moldova, domnul Tofan, fiind la București, a fost întrebat într-un… într-o… într-un interviu de la un post de televiziune de la București cum ar vota la un referendum pentru reunificare sau împotrivă, și a spus: «Aș vota constructiv.» În vremea sovietică, muncitorul sovietic era în fabrică și era întrebat: «Cum e la lucru?» Și muncitorul sovietic care să spună: «Băi, e bine», nu putea să spună că-i bine. «E rău», nici atât. Și atunci răspundea: «E normal.» Expresia normală în Republica Moldova «Tot normal», ați auzit-o, nu? Nu spui că-i bine, că-i rău, că nu știi ce se întâmplă, îi spui că-i normal. Domnul Tofan a răspuns așa: «Aș vota constructiv.» De ce? Declarația premierului Republicii Moldova este direct legată de declarația ambasadorului german. Germania a transmis un mesaj la Chișinău: «Opriți discuția despre reunire, opriți discuția despre referendum dacă vreți să mai fiți în cărți pentru integrarea europeană.» Domnul Tofan s-a conformat. De aceea au fost anulate spectacole dedicate Zilei Limbii Române din 31 august, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova! Și comuniștii făceau aceste spectacole, dar ei nu-i spuneau «Ziua Limbii Române», îi spuneau «Ziua Limbii». Pentru prima dată, și s-a mutat totul pe 27 august, Ziua Independenței Republicii Moldova. Asta se întâmplă în acest moment la Chișinău. Ce face diplomația românească din punctul ăsta de vedere? Absolut nimic. În Republica Moldova, semnalul dat de Germania este că Republica Moldova trebuie să-și vadă de parcursul european fără România și să nu mai vorbească despre reunificare. Noi suntem un partid care crede că soluția de securitate, economică, socială, cultural-identitară a Republicii Moldova este reunificarea. Noi vom spune lucrurile acestea indiferent că asta place sau nu place unora sau altora.”
Jurnalistă: „Dar Republica Moldova este un stat.”
Dan Dungaciu: „Evident că este un stat. Orice stat recunoscut de Organizația Națiunilor Unite este un stat legitim. Asta nu înseamnă că nu se poate uni dacă cetățenii Republicii Moldova și-o doresc. Dacă cetățenii Republicii Moldova vor dori să se… nu vor dori să se unească cu România, nimeni nu-i poate obliga, și dacă vor dori, nimeni nu-i poate opri. Ar fi gestul maxim de suveranitate a basarabenilor.”
Poziția AUR față de schimbările climatice
Jurnalistă: „Un ultim subiect pe care aș vrea să-l atingem în această… e o perioadă destul de dificilă inclusiv pentru România, dar și țările din jur, și aș vrea să vă întrebat dacă dumneavoastră considerați sau credeți sau suntem de acord cu această idee că există schimbări climatice. Există schimbări climatice? Știu că ați râs, dar din păcate foarte mulți dintre oamenii care vă votează…”
Dan Dungaciu: „Noi suntem… noi suntem genul de partid care nu vom pune, iertați-mă, medici ginecologi – cu tot respectul pentru asta – la Energie sau la Agricultură.”
Jurnalistă: „Cred că nu este o jignire pentru medicii ginecologi, că ați tot folosit această…”
Dan Dungaciu: „Nu, păi a fost… am adus-o cu tot… Nu. Este o jignire pentru cei care se declară foarte competenți, foarte profesioniști, foarte, foarte, foarte și au această inadecvare, dacă vreți, cu tot respectul, încă o dată spun. Eu nu vorbesc de profesie în sine, vorbesc de această inadecvare. Eu nu sunt specialist în chestiunea asta și nici nu arog aceste meserii.”
Jurnalistă: „Bun, dar probabil aveți suficiente cunoștințe încât puteți să aveți o părere dacă există schimbări climatice sau nu. A existat inclusiv…”
Dan Dungaciu: „Sigur că există! Cum să nu existe schimbări climatice? Evident că există! Și discuția academică este în ce măsură noi influențăm aceste climatice… schimbări climatice sau există trenduri mai profunde care modifică, în ciuda ceea ce fac oamenii, modifică această tendință. Sigur că există schimbări climatice, cum să nu existe?”
Jurnalistă: „Bun, dar atunci de ce în ultimii ani politica partidului din care faceți parte a fost… a fost și o conferință organizată de AUR cred că în urmă cu un an sau doi în care se numea, și citez acum: «Schimbările climatice, o problemă sau o strategie de control politic?». De ce această ambiguitate și lăsare de înțeles că ar putea să fie de fapt la nivel global există această conspirație de a lua măsuri în plus și de fapt schimbările climatice nu există?”
Dan Dungaciu: „Nu. Încă o dată. Schimbările climatice există. Singura discuție care există astăzi la nivel mondial între specialiști – exact ca în vremea pandemiei – dacă această schimbare climatică e generată de ceea ce face omul sau, iertați-mă, vacile [râde]… nu vreau să intru în această discuție… sau e sunt trenduri mai profunde în acest ciclu de schimbare climatologică care au o legătură nesemnificativă cu ceea ce fac oamenii. Despre asta e vorba. Adică sunt cicluri la un moment dat. Bun, asta e singura discuție. Ei, unii spun că schimbările climatice, care există evident, se datorează omului și ceea ce facem noi și începe toată discuția cu carbonul, decarbonizare, vacile…”
Jurnalistă: „Fabricile pe care le folosim, poluarea…”
Dan Dungaciu: „De acord. Alții spun că există această influență, dar nu e majoră în schimbarea climatică generală. Asta e discuția. Cei care spun și ridică 100% propria teorie, pretinzând că este singura valabilă, intră în zona ideologică. Asta spunem noi. Pentru că, în momentul acesta, e o discuție între specialiști. Așa cum a fost o discuție între specialiști la pandemie, în timpul pandemiei, și noi atunci am accredited una dintre teze ca fiind absolut valabilă, așa există și în această chestiune. Dacă mergi la un congres, oamenii ăia discută între ei și spun: unii zic așa, alții zic așa. Ideologia începe în momentul în care intră în instituțiile Comisiei Europene și vine domnul Timmermans și ne spune că trebuie să facem Green Deal. În America astăzi este există o administrație, că nu-s toți idioți, care crede că toată teoria aceasta excesivă a Green Deal-ului, care spune că noi suntem principalii și singurii responsabili pentru schimbarea climatică, e falsă. Sau nu-i adevărat. Despre asta e vorba. Doi: domne, păi dacă tu începi în Europa… și acuma statistic vorbind: noi suntem cei care poluăm cel mai puțin, domne. Noi poluăm cel mai puțin.”
Jurnalistă: „Da, pentru că ne-am mutat toate fabricile în Asia și în zona de Vietnam și Taiwan.”
Dan Dungaciu: „Și noi suntem cei care avem cele mai restrictive măsuri pentru protecție. Așa se va întâmpla și legat de biodiversitate.”
Jurnalistă: „Ați călătorit în țările asiatice, puteți să respirați acolo?”
Dan Dungaciu: „Ă… să știți că am călătorit și mai demult în țările asiatice și am călătorit și acuma.”
Jurnalistă: „Vă întreb acum, de când s-a mutat toată această politică a Europei…”
Dan Dungaciu: „E… e… e cu totul alt… Dacă vă re… vă referiți la smogul care bântuie…”
Jurnalistă: „Și ați putea să trăiți acolo? Ați putea să trăiți acolo?”
Dan Dungaciu: „… Să știți că problema… Nu, n-aș putea. N-aș putea să trăiesc în altă parte niciunde. Dar problema e nu e de… nu mai e problema ă energetică… sau problema poluării care a existat în China și în statele asiatice acum 10 ani, 15 ani. Situația e complet diferită. Deci, revenind: problema obsesiei ideologice a acestei chestiuni, pe care o vedeți în legislația românească, toată discuția despre biodiversitate și această lege care duce la niște greșeli strategice majore, sigur că în ochii populației fac să se decredibilizeze aceste tipuri de instituții. 1: au greșit-o cu Green Deal-ul. Și să vă dau un exemplu concret, doamnă. Omului de la munte… Să știți că la munte e… muntele e frumos, dar o carte precum Vlahuță, România pitorească, nu poți s-o scrii decât un călător sau unul care nu-i din România. Pentru că ăia care trăiesc la munte au o viață grea. Păi acolo nici nu cresc nici legume, nici fructe, decât foarte rar, iau vitele și pășunile lor. România are în acest moment, ca urmare a înțeleptei conduceri ecologice de mediu din România — că a fost USR-ul, că a fost UDMR-ul, cine vreți —, o populație de urși de vreo 16.000. Știți… suntem pe locul 4 în lume, doamnă. Știți după cine suntem? Statele Unite, Rusia și Canada. Locul 4 România. Uitați-vă un pic pe hartă ce se întâmplă. Știți câți urși au acuma polonezii? 200! La aceeași suprafață de pădure. Am lăsat să avem 14-16.000, că nu știm exact câți avem, de urși, i-am răspândit în toată România, oamenii ăia care au 10-12 vaci își pierd vitele că le mănâncă urșii vitele, în loc să iei tu măsuri pentru asta, tu iei măsuri ca oamenii ăia care au o singură sursă de supraviețuire, pășunatul, să nu mai poată să pășuneze, că agricultura e nocivă, că…”
Jurnalistă: „Bun, dar n-a… n-a zis… nu e scris nicăieri că nu poat… nu pot pășuna…”
Dan Dungaciu: „Păi stați un pic! Eu vreau să spun că credibilitatea instituțiilor românești, apropo de speța asta, e mare pentru că au greșit… Păi explicați-mi și mie: cum a fost posibil, sunt tâmpiți sau ticăloși, să ai o populație de 16.000 de urși? Orice om specialist îți spune foarte clar: e o bătălie între urșii ăștia între ei cum n-am mai văzut niciodată, pentru că ăștia luptă pentru habitatul lor. Ai dezvoltat niște urși în pădurile României care vor fi fioroși pentru că se luptă cu urșii și pe toți prostenacii ăștia de urși i-ai împins către mediul urban. Că de aia vin la noi, că nu mai au loc în păduri. Și noi am dezvoltat această situație ca urmare a înțeleptei conduceri a miniștrilor de mediu. Păi cum să-i mai creadă oamenii când ei vin acuma cu altă legislație să spună… Pe ce se bazează? Încă o dată, am făcut niște greșeli strategice majore la nivelul Comisiei Europene, la nivelul României. Păi evident că e o reticență față de ce fac ei, doamnă. Și este o reticență în ce privește problema mediului, în ce privește problema energetică, pentru că aceste partide au zdrobit, pur și simplu, credibilitatea instituțiilor românești în relație cu aceste dosare. Că sunt ticăloși sau proști, asta judecă alții.”
Ce le transmite Dan Dungaciu românilor care cred că Dunărea a secat pentru că Franța a furat apa?
Jurnalistă: „O ultimă întrebare: ce le transmiteți românilor care cred că Dunărea a secat pentru că Franța a furat apa?”
Dan Dungaciu: „Doamnă, nu… nu vreau să fac estimă… eu sunt sociolog, nu vreau să judec nicio categorie de populație, cu atât mai puțin românii după…”
Jurnalistă: „Dar nu e vorba de judecată. Trebuie să înțeleagă, probabil, multe dintre lucrurile pe care le spuneți astăzi vor fi tăiate bucăți-bucăți și vor circula acolo, în spațiul online, unde știți că prin cel mai mult, și aș vrea să știe cei… de unde am și luat această… că nu mi-a apărut mie, ă… în cap. Sunt foarte multe videouri în care apar poze cu Dunărea goală și spun că Franța ne-a furat apa.”
Dan Dungaciu: „Doamnă, eu cred că toate… nu! Principalii vinovați de criza în care se află astăzi România sunt guvernanții de la București, care au guvernat decenii la rând și care au susținut aceste guverne. N-are nicio legătură Franța să ne fure nouă apa, are mai multă importanță cine a secat lacurile din România știind că prognoza meteo va arăta cum va… cum va arăta.”
Jurnalistă: „Bun, Dunărea n-are nicio legătură în zona aceasta cu lacurile din România și Ungaria se confruntă cu aceeași problemă.”
Dan Dungaciu: „Nu, e o problemă de secetă. Problema secetei… Tu când ai…”
Jurnalistă: „Schimbările climatice de care vorbeam mai devreme.”
Dan Dungaciu: „Auziți, astea sunt procese pe termen lung. Dar tu când ai prognoza meteo care astăzi este… are o acuratețe incomparabil mai mare decât acum 30 de ani, nu? Și când te… tu te uiți că, băi, va fi un an secetos, va fi complicat, dar tu nu te apuci să golești lacurile? Asta este viziunea strategică a unei guvernări? Deci vina… vina pentru ce se întâmplă…”
Jurnalistă: „Eu vă zic că nu are nicio prob… nicio… Și pe termen lung o să se confrunte cu aceeași problemă în momentul de față și Ungaria.”
Dan Dungaciu: „Vina pentru ce se întâmplă în România este, în primul rând, a guvernanților de la București pe chestiile punctuale. Pe chestiile generale, sigur că ce spuneți dumneavoastră e real. Mai sunt și secete. Dar să știți că nu-i prima secetă din istoria omenirii, s-au mai întâmplat.”
Jurnalistă: „Neah, dar nu foloseam atât de multă apă pentru centrale nucleare, pentru că, de fapt, acuma asta este problema, nu? Nu e că este singura secetă. Vreau să vă…”
Dan Dungaciu: „Păi eu… eu vreau să vă… eu vreau să vă anunț că Germania tocmai și-a anulat centralele nucleare. Și n-aveam secetă când Germania avea centrale nucleare, avem secetă după ce Germania și-a închis centralele nucleare. Deci nu… nu…”
Jurnalistă: „Și care este legătura între cele două?”
Dan Dungaciu: „E cel puțin hazardat că…”
Jurnalistă: „Nu, vă spuneam doar că atunci nu aveam atât de multe… să folosim atât de multă apă pentru răcire, la asta mă refeream, nu că au legătură sau nu cu schimbările climatice.”
Dan Dungaciu: „Atunci când au mai avut loc secete în… pe pământul ăsta, n-aveam nici industria care să polueze în halul ăsta. De unde au venit… de unde au apărut secetele atunci și nu acum?”
Jurnalistă: „Da, eu vă spun că ce legătură au secetele de atunci, care nu ne afectau atât de tare pe zona aceasta energetică față de cea de acum.”
Dan Dungaciu: „Vă spun din perspectiva discuției noastre: dacă noi spunem că schimbarea climatică este ceea ce facem noi, inclusiv industria și energia și termonuclearul, ce spuneți dumneavoastră, asta nu ne ajută să înțelegem de ce am avut secetă și acum 200 sau 300 de ani, când n-aveam nici industrie, nici nuclear. Deci ce vreau să spun este că schimbarea asta climatică are o dinamică un pic mai complexă decât doar ce fac oamenii, asta era în sensul… în sensul ăsta am vrut să spun.”
Jurnalistă: „Dar omul are vreo vină?”
Dan Dungaciu: „Ă… De la păcat încoace are! E tot… tot păcatul… Probabil… probabil… probabil că, sigur, e și el un contributor la lucrurile care nu merg bine. Dovada faptului că ă… guvernarea de mediu de la București a distrus climatul urșilor și habitatul urșilor și al românilor. Dacă noi am ajuns la 16.000 de urși, pe locul 4 în lume după trei continente, practic: America, Rusia și Canada. Evident că oamenii, prin deciziile lor nătângi, au foarte multe… au foarte multe vine prin impactul pe care aceste decizii prostești ă… îl au asupra vieții noastre tuturor.