Premierul Ilie Bolojan a declarat, joi, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, că Legea salarizării nu va ajunge, cel mai probabil, la votul final în Parlament săptămâna viitoare și a avertizat că neadoptarea proiectului ar putea duce la pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR. Acesta a mai anunțat că Executivul va susține în Parlament publicarea obligatorie a declarațiilor de avere, după ce eliminarea acestei obligații ar fi fost propusă de UDMR. În aceeași conferință, el a declarat că România nu estimează probleme de aprovizionare cu carburanți în următoarele două săptămâni și că transporturile de combustibil către vestul țării vor avea prioritate pe timpul nopții. Premierul a vorbit și despre blocajul de la ANCPI, despre angajările și cheltuielile din sistemul sanitar și despre necesitatea formării cât mai rapide a unui guvern stabil.
Cine a propus eliminarea publicării declarațiilor de avere
ACTUALIZARE 19.44 Întrebat cine a propus eliminarea obligativității publicării declarațiilor de avere în proiectul privind reforma Agenției Naționale de Integritate (ANI), premierul Ilie Bolojan a indicat UDMR.
„Din câte înțeleg, a fost o propunere a UDMR. Iar toate proiectele care s-au depus la Parlament sub forma unei inițiative parlamentare, dacă au fost agreate de mai multe grupuri, am considerat că e normal, pentru că au o șansă mai mare să treacă la vot”, a declarat premierul.
Bolojan a precizat că Guvernul a încercat să integreze observațiile primite în procesul de elaborare a proiectelor.
„La toate proiectele care au fost depuse am încercat să facem consultări. Dacă cineva a avut o observație și a făcut-o, și era cât de cât acceptabilă sau era conformă cu ce solicita Comisia Europeană sau, acum, ANI, a validat textul final”, a declarat Ilie Bolojan.
Despre întâlnirea lui Marcel Ciolacu cu Ionel Arsene: „Ești ceea ce faci, nu ceea ce zici”
Întrebat despre fotografia în care fostul premier Marcel Ciolacu apare alături de fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, fugit din țară după condamnarea la închisoare, Ilie Bolojan a evitat să facă un comentariu amplu.
„Vă pot spune că, așa, în general, ești ceea ce faci, nu ceea ce zici”, a declarat premierul.
Bolojan, despre acuzațiile lui Rogobete privind posturile din Sănătate
Întrebat despre declarațiile ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, potrivit cărora ar fi propus suplimentarea posturilor din sistemul medical, iar propunerea ar fi fost refuzată, premierul a spus că un astfel de document nu a ajuns pe masa Guvernului.
„În ședința de Guvern nu a ajuns un astfel de material. Înseamnă că nu a avut avizele de la ministerele avizatoare. Dar, neștiind ce spune domnul Rogobete, nu pot să fac alte comentarii legat de acest lucru”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Bolojan: Sunt funcționari din Guvern care au salarii la jumătate față de colegi din alte ministere
ACTUALIZARE 19.36 Întrebat ce categorii de bugetari sunt afectate de inechitățile salariale, premierul Ilie Bolojan a dat ca exemplu angajații din Secretariatul General al Guvernului (SGG), despre care spune că sunt remunerați semnificativ mai puțin decât funcționari cu atribuții similare din alte instituții.
„Funcționarii din Secretariatul General al Guvernului, oamenii care lucrează la organizarea ședințelor de Guvern, au salarii la jumătate, indiferent că sunt juriști sau specialiști, față de cei de la Ministerul Fondurilor Europene, care au avut sporuri și stimulente incluse în salarii, sub diferite forme, care, practic, le-au dublat salariile”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Întrebat ce va face Guvernul în cazul în care Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) îi va da câștig de cauză în procesul aflat pe rol, premierul Ilie Bolojan a spus că este nevoie să fie așteptat următorul termen de judecată.
„Un lucru e cert. Indiferent ce sentință ar avea un guvern, dacă nu vom avea alt guvern până la data pronunțării, capacitatea de a face rectificări de buget e condiționată de legislația în vigoare”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a precizat că actualul Executiv nu poate opera rectificări bugetare.
„Acest guvern nu are capacitate să facă modificări. Și orice fel de modificare e precedată de rectificări de buget, care ar trebui asigurate după o anumită perioadă”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
„Piața românească a reușit să facă față din punctul de vedere al aprovizionării”
ACTUALIZARE 19.30 Întrebat ce se va întâmpla după cele două săptămâni pentru care autoritățile estimează că nu vor exista probleme de aprovizionare și dacă România ar putea apela la rezervele de carburanți, premierul Ilie Bolojan a spus că nu se așteaptă la un astfel de scenariu.
„Nu vom ajunge în această situație”.
„Nu poți să știi ce se întâmplă în Marea Neagră, în războiul Rusia – Ucraina, în Ormuz și așa mai departe. N-ai cum să estimezi. Dar s-a dovedit până acum că piața românească a reușit să facă față din punctul de vedere al aprovizionării, având surse diversificate de aprovizionare. Nu putem să nu fim influențați de dinamica prețurilor globale”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Bolojan, despre cazul bebelușului mort la Spitalul Marie Curie
Întrebat despre solicitările de deblocare a posturilor din sănătate în contextul cazului bebelușului care a murit în timp ce aștepta un loc la ATI la Spitalul „Marie Curie”, premierul a calificat situația drept una „regretabilă”.
„E o situație regretabilă să ajungi cu o boală gravă în spital. Bebeluși, cu atât mai mult, nu e de dorit o astfel de situație”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a arătat că managerii de spitale au posibilitatea de a redistribui personalul în interiorul unității medicale, cu aprobarea Ministerului Sănătății.
Bolojan a susținut că reforma sistemului sanitar trebuie făcută pe baza unor analize privind necesarul real de personal.
„Trebuie lucrat sistematic ca reașezarea sistemului de sănătate să se facă după niște date corecte. Unde e nevoie de personal trebuie aprobat. Dar acolo unde avem personal în exces, paturi neocupate și secții care n-au adresabilitate, soluția nu e să angajăm suplimentar, pentru că nu mai avem de unde să-i plătim, ci să regândim lucrurile, reforma și să ducem cadrele acolo unde pacienții au probleme de rezolvat”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Bolojan: Fiecare parlamentar are o responsabilitate în privința Legii salarizării
ACTUALIZARE 19.19 Întrebat despre Legea salarizării, premierul a subliniat că adoptarea proiectului este o responsabilitate care revine tuturor parlamentarilor și partidelor politice.
„Sunt 12,1 miliarde de lei. Avem o responsabilitate cu toții pentru adoptarea acestei legi. E o lege de salarizare care ține de România, de banii pe care-i putem încasa ca urmare a adoptării acestei legi, de reformele pe care ni le-am asumat și de corectarea unei inechități în piața muncii în anii următori”.
„Fiecare parlamentar, fiecare partid politic are răspundere vizavi de votul pe care îl dă sau nu îl dă”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Cum vor fi finanțate majorările salariale
Întrebat despre sursa de finanțare a noii Legi a salarizării, premierul a afirmat că pentru anul viitor este prevăzută o creștere a fondului de salarii, inclusă deja în plafoanele bugetare aprobate.
„Aceste suplimentări sunt asigurate din veniturile de la bugetul de stat, dar ele, indiferent de cine e în guvernare, trebuie să fie asigurate într-o manieră care ține cont de posibilitățile noastre”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Întrebat dacă ia în calcul un interimat al Guvernului până la sfârșitul anului, premierul Ilie Bolojan a respins această posibilitate.
„Nu cred că se pune această problemă. Consider că trebuie găsită o soluție cât mai repede posibil”, a declarat premierul.
Pleacă Ilie Bolojan din fruntea Guvernului? Răspunsul premierului
ACTUALIZARE 19.14 Întrebat dacă s-a gândit să plece din fruntea Guvernului, premierul Ilie Bolojan a spus că acest lucru nu ar rezolva problemele cu care se confruntă România.
„Dacă plec mâine nu se rezolvă problemele”.
„Problema o rezolvă un guvern stabil, nu eu am contribuit la această situație. Guvernul, cu posibilitățile sale, lucrează în fiecare zi”, a declarat premierul.
Despre reducerea TVA și a accizei la carburanți
Întrebat despre posibilitatea reducerii TVA sau a accizei la carburanți, Ilie Bolojan a afirmat că există două variante, însă eventualele modificări legislative nu pot fi făcute de Guvern.
„Pe partea de prețuri sunt două posibilități: piața să rezolve lucrurile sau o intervenție care astăzi nu poate fi făcută la nivel guvernamental, ci doar parlamentar. Modificările de lege se pot face în Parlament”, a declarat premierul.
Bolojan a avertizat că o intervenție legislativă trebuie analizată cu atenție, pentru a evita efecte nedorite asupra pieței.
„O modificare de lege în acest domeniu trebuie făcută atent, pentru că, dacă e făcută pe baza unui entuziasm de a interveni în piață, efectul pe care-l pot obține nu e neapărat o plafonare a prețurilor, ci o criză pe piața de aprovizionare, dacă mecanismul care e propus nu este realist și nu ține cont de condițiile din piață”, a declarat Ilie Bolojan.
Care e riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk”
ACTUALIZARE 19.10 Întrebat despre riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk” de agențiile de rating, premierul Ilie Bolojan a afirmat că indicatorii economici din prima jumătate a anului sunt în linie cu obiectivele asumate.
„Perspectiva bună e că toți indicatorii economici pe primul semestru respectă toate planurile. Deficitul bugetar e sub cel pe care l-am avut în prima jumătate a anului trecut”, a declarat premierul.
Potrivit lui Bolojan, reducerea riscurilor depinde de stabilitatea politică și de continuarea reformelor economice.
„Cu cât avem mai repede un guvern stabil și politici clare, ferme, care să consolideze economia pe baze sănătoase, cu atât orice risc va fi redus substanțial”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Transporturile de combustibil către vestul țării vor avea prioritate pe timpul nopții
ACTUALIZARE 19.04 Premierul Bolojan a declarat că autoritățile au luat măsuri pentru a evita problemele de aprovizionare cu carburanți în vestul țării.
„Depozitul care aprovizionează toată România de la Oil Terminal nu poate să livreze cadențat trenurile cu cisterne către zona de vest. Pe parcursul verii avem un rulaj important de trenuri, dat fiind sezonul estival către mare”, a declarat premierul.
Potrivit acestuia, în urma discuțiilor cu CFR și Ministerul Transporturilor, transporturile de combustibil vor avea prioritate pe timpul nopții, „în așa fel încât transportul trenurilor dedicate de combustibil să se desfășoare cu prioritate noaptea, în așa fel încât în zona de vest a României, unde rezervele din depozite sunt la limită, să nu avem probleme în perioada următoare”.
Bolojan: Nu estimăm probleme de aprovizionare cu carburanți în următoarele două săptămâni
ACTUALIZARE 19.02 Premierul Ilie Bolojan a declarat că autoritățile monitorizează situația aprovizionării cu carburanți, în contextul atacurilor cu drone care au afectat capacitățile de livrare a țițeiului din Kazahstan.
„În contextul în care avem atât situația de război din Marea Neagră, care crește riscul pentru transportatori, avem atacurile cu drone care au afectat capacitățile de livrare dinspre Kazahstan. În această după-amiază, echipa de la Ministerul Energiei a încheiat o întâlnire cu companiile care sunt implicate în această zonă. Suntem în situația în care, cel puțin în următoarele două săptămâni, nu estimăm că ar fi probleme legate de aprovizionare”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a precizat că Rompetrol caută soluții alternative pentru transportul țițeiului, astfel încât activitatea rafinăriei Petromidia să se desfășoare în condiții normale și în luna august.
„Rompetrol, care se aprovizionează pe relația Kazahstan, caută variante suplimentare pentru a transporta țițeiul, în așa fel încât să-l poată rafina în condiții normale și în luna august. Și dacă nu se va rezolva, estimează o scădere de 10-15% în luna august la rafinăria Petromidia”, a declarat premierul.
„Managerii de spital încasează două treimi din banii de salarii chiar dacă nu ar trata niciun pacient”
ACTUALIZARE 18.57 Ilie Bolojan a anunțat că a cerut Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să prezinte, până luni, o analiză care să stea la baza aprobării viitoarelor solicitări de angajare.
„Managerii de spital încasează două treimi din banii de salarii chiar dacă nu ar trata niciun pacient”.
„Am cerut azi, în ședința de Guvern, Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate ca până luni să finalizeze o analiză în care spitalele care au cheltuieli de personal peste media națională ar trebui să fie depunctate atunci când solicită creșteri de personal, iar cele care au un grad de ocupare a paturilor sub media națională să fie depunctate”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Despre posturile blocate în Sănătate
ACTUALIZARE 18.54 „Pentru a putea face angajări în sectorul de sănătate, e nevoie de un memorandum care trebuie aprobat după o analiză”, a declarat premierul.
Potrivit acestuia, solicitările primite până acum vizează un număr semnificativ de posturi.
„La 193.000 de angajați din sistemul de sănătate ni s-a solicitat deblocarea a 26.000 de posturi. Discutăm de mai mult de 10% din numărul total de posturi”, a spus Ilie Bolojan.
Premierul a argumentat că aceste solicitări trebuie analizate și în raport cu gradul de ocupare al paturilor din spitale.
„În condițiile în care, din cele 132.000 de paturi din spitale, 90% sunt în sectorul public, gradul mediu de ocupare al patului este de 65%”, a declarat Bolojan.
„Cheltuielile de personal în spitalele din România sunt, în medie, de 65%”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Bolojan: Activitatea ANCPI ar putea fi reluată săptămâna viitoare
ACTUALIZARE 18.49 Ilie Bolojan a declarat că autoritățile lucrează la remedierea atacului cibernetic care a afectat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), iar primele evaluări arată că datele privind proprietățile nu au fost compromise.
„Se lucrează la remedierea acestui atac. Din datele celor care lucrează, este vorba de STS, SRI și DNSC, care spun că nu au fost afectate datele legate de proprietăți”, a declarat premierul.
Potrivit lui Bolojan, în prezent este în desfășurare transferul aplicației în cloud-ul guvernamental.
„Estimarea este că, în cursul săptămânii viitoare, se va relua activitatea Agenției”, a spus Ilie Bolojan.
Despre prelungirea termenelor pentru contractele afectate de blocajul ANCPI
Premierul a anunțat și că în Parlament vor avea loc discuții privind prelungirea termenelor pentru anumite contracte afectate de întreruperea activității ANCPI.
„Vor avea loc discuții în Parlament legate de acordarea unei prelungiri, pentru ca acele contracte care au fost semnate în cursul anului trecut și care trebuiau închise până la finalul lunii să poată fi prelungite ca valabilitate”, a declarat premierul.
Potrivit acestuia, măsura urmărește și protejarea beneficiarilor care au încheiat antecontracte și urmau să beneficieze de TVA redusă.
„Cei care au semnat antecontractele să beneficieze de TVA redusă, cu o durată de cel puțin cât acoperă zilele de nefuncționare ale ANCPI”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Despre SAFE
ACTUALIZARE 18.45 Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul pregătește proiectul de lege necesar pentru aprobarea acordului de împrumut prin programul SAFE, astfel încât România să poată solicita plata unui avans.
„Proiectul privind aprobarea acordului de împrumut SAFE. Având în vedere procedurile pe care le avem, e nevoie de o lege, în așa fel încât România să poată cere avansul din suma contractată, de 2,5 miliarde de euro”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, banii ar urma să fie direcționați către ministere pentru finanțarea contractelor deja semnate și a lucrărilor aflate în derulare.
„Este o sumă pe care am putea să o redirecționăm către ministere, să plătească avansuri pentru contractele pe care le-au semnat sau să plătească începerea lucrărilor, cum este cazul Ministerului Transporturilor, pentru lucrările care sunt începute pe tronsoanele dinspre nord-estul României, Pașcani – Iași – Ungheni și Pașcani – Suceava – Siret”, a declarat premierul.
„Neadoptarea Legii salarizării ar însemna pierderea a 770 de milioane de euro”
ACTUALIZARE 18.39 „Au apărut discuții legate de drepturile salariale stabilite prin hotărârile judecătorești, de acte subsecvente. Consider că adoptarea proiectului e un lucru important pentru România. Aduce predictibilitate, echitate. Neadoptarea proiectului ne aduce o pierdere de 770 de milioane de euro”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Premierul a vorbit și despre proiectul privind incompatibilitățile, afirmând că acesta trebuia adoptat încă din primul trimestru al anului.
„Proiectul privind incompatibilitățile trebuia adoptat în primul trimestru al anului. La data la care domnul Marinescu și-a predat mandatul era un draft, o propunere de ordonanță de urgență, care nu era pusă în acord cu ANI. O parte din articole făceau referire la ANI”, a declarat Ilie Bolojan.
„Domnul Predoiu s-a pus în acord cu Agenția Națională de Integritate și au avut loc discuții. Am avut o propunere de proiect care prevedea obligativitatea publicării declarațiilor de avere. A început consultarea cu partidele. Deși domnul Marinescu a confirmat că va trimite propuneri, nu a mai trimis”, a spus premierul.
Ilie Bolojan a precizat că proiectul înregistrat în Parlament a fost modificat, inclusiv în ceea ce privește publicarea declarațiilor de avere, însă Executivul va susține revenirea la forma inițială.
„Proiectul s-a înregistrat la Parlament cu mai multe modificări, printre care cea de a nu mai avea obligativitatea publicării declarației de avere. Guvernul va susține în comisiile de specialitate ca forma adoptată de Parlament să fie cea prin care declarațiile de avere să fie publicate în mod obligatoriu pe site-ul instituției”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Citește și: Tudorel Toader explică decizia CCR privind secretizarea declarațiilor de avere. Cine a propus amendamentul
Bolojan: Două treimi dintre salarii vor crește, iar o treime va stagna temporar
ACTUALIZARE 18.30 Premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul noii Legi a salarizării urmărește reducerea dezechilibrelor dintre instituțiile publice, fără diminuarea veniturilor existente.
„Avem ministere care astăzi au un nivel de salarizare dublu față de alte ministere. Prin acest proiect nu va scădea niciun venit”, a declarat premierul.
Potrivit acestuia, noul sistem prevede majorări pentru cea mai mare parte a angajaților din sectorul public.
„La final, vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii ar urma să stagneze până când cei care beneficiază de salarii mărite vor fi ajunși din urmă de către cele două treimi”, a spus Ilie Bolojan.
Premierul a explicat că proiectul a fost construit pornind de la limitele pe care le permite situația economică a României și a prezentat estimările privind cheltuielile de personal.
„Am ajuns cu acest proiect pornind de la o realitate economică. Anul acesta avem o sumă estimată, un plafon de cheltuieli de personal, pentru salariile angajaților din sectorul public, de 166 de miliarde de lei, adică 8,1% din PIB, iar anul viitor prevederea bugetară era de 7,9% din PIB, ceea ce reprezintă aproximativ 174 de miliarde de lei”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan a precizat că nivelul cheltuielilor a fost discutat și cu reprezentanții Comisiei Europene.
„PNRR este un instrument de dezvoltare a României”
ACTUALIZARE 18.23 Premierul Ilie Bolojan a subliniat că Planul Național de Redresare și Reziliență nu reprezintă un scop în sine, ci un instrument pentru dezvoltarea României și consolidarea încrederii partenerilor europeni.
„PNRR nu e un scop în sine, ci un instrument de dezvoltare a României”.
Potrivit premierului, în perioada următoare România ar urma să încaseze granturi importante prin PNRR.
„Ne intră direct granturi care, cumulat, în următoarele trei luni, înseamnă 4,6 miliarde de euro. Înseamnă consolidarea încrederii, pentru că acest program a fost asumat de toate guvernele României. Înseamnă încredere pentru România, în respectarea angajamentelor. Înseamnă și o societate care e mai așezată”, a afirmat premierul.
Bolojan: Legea salarizării introduce mai multă echitate
Referindu-se la Legea salarizării, Ilie Bolojan a spus că proiectul trebuia adoptat în anii trecuți, însă complexitatea acestuia a întârziat finalizarea sa.
„Legea salarizării trebuia adoptată în anii trecuți, dar, din păcate, fiind un proiect dificil, nu poți mulțumi toate categoriile care sunt impactate”, a declarat premierul.
Bolojan a susținut că legea urmărește un sistem salarial sustenabil, adaptat posibilităților economiei românești.
„Nu trebuie să prioritizăm imaginea, ci interesul României. E o lege care introduce mai multă echitate în salarii, este gândită conform puterii actuale a economiei românești, fără să mai recurgem la împrumuturi care depășesc suportabilitatea României. E un mecanism stabil”, a spus premierul.
Potrivit acestuia, majorările salariale ar urma să fie corelate cu evoluția economiei.
„Salariile ar urma să crească conform creșterii economiei”, a declarat Ilie Bolojan.
Bolojan: Legea salarizării nu ajunge la votul final săptămâna viitoare
ACTUALIZARE 18.20 Premierul a afirmat că printre proiectele aflate pe agenda PNRR se numără și cel privind incompatibilitățile și activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI).
„Un alt proiect este cel privind incompatibilitățile și ANI, depus de domnul Predoiu”, a declarat premierul.
Bolojan a precizat că Legea salarizării este, în continuare, unul dintre proiectele nefinalizate, iar discuțiile vor continua și în zilele următoare.
„În faza în care suntem, e puțin probabil să avem o dezbatere finală săptămâna viitoare. În două-trei zile, discuțiile ar putea fi încheiate, astfel încât, într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august, Parlamentul să discute această lege”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
PNRR și miza miliardelor de euro
ACTUALIZARE 18.15 „Am avut astăzi ultima şedinţă de guvern înainte de sesiunea extraordinară a Parlamentului de săptămână viitoare, în care discuţiile vor fi calate pe proiectele din PNRR şi am făcut o trecere în revistă a acestora, având în vedere impactul lor, câteva miliarde de euro finanţarea lucrurilor la autostrăzi, la spitale, la calea ferată, în toate localităţile din România”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a precizat că săptămâna viitoare va fi una decisivă atât din punct de vedere parlamentar, cât și pentru adoptarea unor acte normative asumate prin PNRR.
„ Sunt șase capitole importante. Cu excepția unuia dintre ele, celelalte sunt într-o situație în care pot fi dezbătute și, eventual, aprobate”, a spus premierul.
Bolojan a oferit și exemple de proiecte aflate în diferite stadii de adoptare.
„Un proiect depus, care n-are probleme, este recompensarea personalului din ANAF și din vamă pentru încasările suplimentare pe care le vor realiza, pentru a fi combătută evaziunea fiscală și să se îmbunătățească colectările la buget. Proiectul e avizat la comisie și n-are probleme”, a declarat premierul.
Referindu-se la reforma administrației publice, Ilie Bolojan a afirmat că proiectul privind cariera funcționarilor ar putea suferi modificări.
„Al doilea este legat de cariera personalului din administrație, funcționari publici și contractuali. Vor mai fi, probabil, observații”, a spus acesta.
Premierul a vorbit și despre Codul urbanismului, pe care l-a descris drept un proiect cu impact major.
„Codul urbanismului este un proiect cu impact mare. Este în dezbatere, au avut loc discuții și există un acord ca modificările la proiect să se facă inclusiv pe aspectele care țin de București, astfel încât, de la 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizațiilor de construire să se facă de Primăria Generală a Capitalei”, a declarat Ilie Bolojan.
În ceea ce privește decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, premierul a explicat că proiectul stabilește cadrul pentru viitoare scheme de sprijin.
„Aici sunt două proiecte de lege, unul privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, un proiect care reglementează că guvernele României vor veni cu scheme de finanţare a înlocuirii încălzirii pe lemne cu randamente scăzute, cu alte forme de încălzire, pompe de căldură geotermal-fotovoltaic şi aşa mai departe, în aşa fel încât lemnul care se taie din pădurile României şi poate fi înlocuit prin o folosire mai eficientă sau prin alte sisteme de încălzire, să fie într-o cantitate mai mică. De asemenea, s-a propus un proiect legat de reglementări privind proiectele pe hidrogen”, a spus el.
Știrea inițială
Legea salarizării reprezintă una dintre reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Actul normativ trebuia adoptat încă din 2023, însă termenul a fost amânat în repetate rânduri, iar după renegocierile cu Comisia Europeană a fost stabilit un nou termen-limită, în august 2026.
Tensiunile dintre Guvern și sindicate s-au amplificat după ce cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au anunțat că se retrag din consultările privind actualul proiect al Legii salarizării și au cerut partidelor parlamentare să oprească procedura de adoptare a acestuia. Sindicatele susțin că proiectul nu mai poate fi corectat și solicită reluarea întregii reforme după învestirea unui Guvern cu puteri constituționale depline.
Și sindicatele din educație au refuzat consultările programate joi, la ora 14:00, cu Ministerul Muncii, pe care le consideră un simplu exercițiu de imagine.
Blocajul s-a accentuat după ce Curtea de Apel București a suspendat procedura de elaborare a proiectului de lege, în urma unei acțiuni formulate de Federația Sanitas.