Medicul cardiolog Dan Tesloianu de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” din Iaşi a fost trimis în judecată de Parchetul General, fiind acuzat că a implantat la 185 de pacienţi stimulatoare cardiace extrase de la cadavre. Acuzaţiile aduse lui Dan Tesloianu sunt de abuz în serviciu, în formă continuată (185 de acte materiale) şi luare de mită. Peste 20 de persoane au anunţat că se constituie părţi civile şi vor solicita daune în instanţă.
ACTUALIZARE 14.00 Peste 20 de persoane, pacienţi sau rude ale unor oameni care au decedat după intervenţii chirurgicale efectuate de medicul cardiolog Dan Tesloianu, au anunţat că se constituie părţi civile şi vor solicita daune în instanţă.
Cardiologul Dan Tesloianu de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” din Iaşi a fost trimis în judecată de Parchetul General, fiind acuzat că a implantat la 185 de pacienţi stimulatoare cardiace extrase de la cadavre.
Conform rechizitoriului, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” din Iaşi a comunicat că se constituie parte civilă cu suma de 2.076.505 lei.
De asemenea, peste 20 de oameni au anunţat că se constituie părţi civile cu sume care variază de la câteva zeci de mii de lei până la 1 milion de euro.
„Persoană vătămată R.A., în calitate de pacientă, a declarat faptul că nu a suferit vătămări corporale, dar se constituie parte civilă şi are pretenţii financiare în suma de 1.000.000 euro. Persoană vătămată T.-R. I., în calitate de soţ supravieţuitor, aparţinător al numitei T.-R.E., a declarat faptul că după o lună şi două săptămâni de la implantarea dispozitivului a decedat, motiv pentru care se constituie parte civilă. Are pretenţii financiare cu suma de 30.000 euro, reprezentând daune materiale şi morale. (…) Persoană vătămată H.C.C., în calitate de pacient, nu a suferit vătămări corporale în urma intervenţiei chirurgicale, însă se constituie parte civilă şi are pretenţii financiare în valoare de 20.000 de lei reprezentând daune morale deoarece consideră că a fost batjocorit de cei doi medici care l-au operat”, se arată în rechizitoriu.
Alte părţi civile susţin că vor comunica ulterior ce pretenţii au în instanţă.
„Persoană vătămată A.G., în calitate de soţ supravieţuitor, aparţinător al numitului (…), a declarat faptul că a suferit vătămări corporale constând într-o infecţie a locului unde i s-a efectuat primul implant, motiv pentru care se constituie parte civilă. Are pretenţii financiare cu o sumă pe care o va comunica ulterior. (…) Persoană vătămată A.D.-C., în calitate de fiu al numitului (…), a declarat faptul că la câteva zile de la implant, pacientul a decedat, motiv pentru care se constituie parte civilă. Are pretenţii financiare cu suma pe care o va comunica ulterior. (…) Persoană vătămată T.M., în calitate de pacientă, a declarat faptul că i-a fost montat un aparat medical implantabil şi că medicul i-a spus că dispozitivul este nou. Pacienta susţine că i-a oferit doctorului Tesloianu suma de 2.000 de lei. Pacienta mai declară faptul că ulterior doctorul Tesloianu a identificat dispozitivul ca fiind nefuncţional şi că i-a fost pus un dispozitiv reutilizat. Ulterior pacienta a început să manifeste stopuri şi să apară probleme. T.M. se constituie parte civilă în procesul penal, urmând a preciza ulterior suma dorită”, se precizează în documentul Parchetului.
Procurorii menţionează că în cazul a 70 de pacienţi care au decedat nu există constituiri de părţi civile/ părţi vătămate sau martori.
Pentru a acoperi prejudiciul cauzat părţilor civile, cheltuielile judiciare şi în vederea confiscării extinse, procurorii de la Parchetul General au pus sechestru pe mai multe bunuri deţinute de Dan Tesloianu, şi anume un apartament, două case şi şapte terenuri.
De asemenea, anchetatorii au pus sechestru pe 35 de tablouri ridicate de la domiciliul lui Dan Tesloianu, aflate în custodia Muzeului de Artă din Iaşi.
ȘTIRE INIȚIALĂ În acelaşi dosar a fost trimis în judecată un alt medic, Eduard Belu, de la Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” din Braşov, pentru complicitate la abuz în serviciu, el fiind cel care i-a furnizat lui Dan Tesloianu 24 de stimulatoare cardiace.
Procurorii susţin că, în perioada aprilie 2018 – mai 2022, în calitate de medic primar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Clinicii de Cardiologie a unui spital din Iaşi, Dan Tesloianu a procedat la implantarea unui număr de 185 de pacienţi cu dispozitive medicale (stimulatoare şi defibrilatoare), de unică folosinţă, dar extrase de la cadavre sau a căror sursă de provenienţă nu se cunoaşte, cu ignorarea riscului de a provoca acestora probleme medicale grave, procedând la reutilizarea/resterilizarea dispozitivelor, deşi acest lucru este interzis de legislaţia primară.
Consecinţele, se arată în rechizitoriu, au fost următoarele: vătămarea intereselor legitime ale spitalului din Iaşi prin crearea şi a unui prejudiciu material în valoare de 2.076.505 lei; vătămarea drepturilor persoanelor care au fost implantate cu dispozitive medicale reutilizate, respectiv a dreptului pacienţilor la sănătate, unele constituindu-se şi părţi civile în cadrul dosarului penal; încălcarea dreptului legal al pacientului de a fi informat.
Cu privire la cel de-al doilea medic, s-a reţinut că, în calitate de cardiolog la un spital din Braşov, acesta i-a furnizat lui Tesloianu de 24 ori, în perioada 02.07.2018-13.03.2022, echipamente medicale care sunt de unică folosinţă (stimulatoare şi defibrilatoare), dar a căror sursă nu se cunoaşte, nesterilizate/cu valabilitatea termenului expirată, în vederea implantării acestora unor pacienţi (cele 24 acte materiale corespund numărului de colete transmise).
Din rechizitoriu reiese că Dan Tesloianu a operaţionalizat o reţea formată din cadre medicale care i-au furnizat dispozitive cardiace implantabile, unele extrase de la pacienţi decedaţi, fără respectarea prevederilor legale şi fără acordul, anterior decesului, al persoanelor în cauză sau al aparţinătorilor.
Ulterior, Dan Tesloianu a executat proceduri medicale de reimplantare a acestor dispozitive, fără a le înregistra în gestiunea spitalului (în lipsa unor documente de provenienţă) şi, în consecinţă, fără a parcurge fluxul procedural intern (respectiv preluarea de către farmacia spitalului şi predarea către Secţia clinică cardiologie), neexistând avize de conformitate din partea Ministerului Sănătăţii, certificate de garanţie şi documente care să ateste parcurgerea procedurilor de sterilizare.
Pentru a implanta aceste dispozitive, medicul a achiziţionat echipamente accesorii/auxiliare, în baza unor referate de necesitate, prin care solicita achiziţionarea de către spital a unor defibrilatoare automate implantabile (cu sondele aferente). În unele cazuri, inculpatul a utilizat echipamente accesorii care erau furnizate doar în kituri complete (defibrilator şi accesorii) pe care ulterior le descompleta, folosind doar accesoriile, pentru a implanta dispozitivele extrase din pacienţi decedaţi.
Totodată, după cum reiese din rechizitoriu, stimulatoarele/defibrilatoarele au fost reutilizate/resterilizate, deşi indicaţia producătorilor în acest sens este clară, şi anume că respectivele dispozitive medicale implantabile active sunt de unică folosinţă şi nu se reutilizează/resterilizează, iar unităţilor sanitare le este interzis să reprelucreze şi să reutilizeze dispozitive medicale de unică folosinţă.
Resterilizarea se realiza în alte condiţii decât cea efectuată de producător, cu următoarele riscuri, comunicate de Ministerul Sănătăţii:
* riscul toxic – întrucât procesul implică o organizare aparte în cadrul spitalului (spaţii, personal dedicat, timp lung al procesului de finalizare a sterilizării), aceasta duce la imposibilitatea utilizării acestei metode pentru sterilizarea materialului medico-sanitar în urgenţă;
* incompatibilitatea oxidului de etilen cu o serie de materiale care ar putea intra în componenţa dispozitivelor tip peace maker, spre exemplu părţi de policlorură de vinil sterilizat iniţial cu radiaţii ionizate sau raze gamma sau alte tipuri de material.
O mare parte dintre intervenţiile de introducere a unor dispozitive cardiace implantabile, inclusiv extrase de la pacienţi decedaţi, derulate/recomandate de către Dan Tesloianu nu erau necesare, procedându-se la operaţionalizarea lor fie prin consemnarea unor diagnostice fictive, fie prin recomandarea anterioară a unor medicamente care să provoace reacţii de natură a conduce la simptomatologia specifică.
Deşi unele defibrilatoare au ca indicaţie strictă prevenţia primară sau secundară a morţii cardiace subite, inculpatul a implantat astfel de dispozitive fără justificare clinică, în situaţii care nu impuneau acest lucru, ignorând riscul de a provoca pacienţilor probleme medicale grave sau chiar decesul.
Infecţiile asociate dispozitivelor cardiace implantabile pot varia de la forme localizate, relativ limitate, până la infecţii invazive severe care pun viaţa în pericol. La pacienţii vârstnici, complicaţiile tind să fie deosebit de grave din cauza rezervei fiziologice scăzute şi a prezenţei frecvente a comorbidităţilor.
Pentru a evita tragerea la răspundere în caz de eventuale culpe medicale, cunoscând riscurile de apariţie a unor infecţii postoperatorii la care pot fi expuşi pacienţii, inclusiv din cauza sterilizării improprii a echipamentelor prin imersie în apă cu soluţii dezinfectante, şi nu prin expunerea la radiaţii gamma, care este procedura omologată, respectiv de funcţionalitate a defibrilatoarelor (potrivit protocoalelor medicale, dispozitivele nu pot fi refuncţionalizate), Dan Tesloianu a dispus unor medici din subordine sau medici rezidenţi, care nu aveau competenţe profesionale în domeniul dispozitivelor cardiace implantabile, să realizeze intervenţiile chirurgicale.
În unele cazuri, Dan Tesloianu le-a solicitat medicilor executarea intervenţiilor sub garanţia asumării actelor medicale de către el însuşi, însă, ulterior, a refuzat să semneze pentru acestea.
Procurorii mai spun că, la solicitarea lui Dan Tesloianu, medici din subordine au alterat mai multe înscrisuri, respectiv formularele „Consimţământul informat al pacientului”, prin adăugarea, ulterior semnării acestora de către pacienţi, unui paragraf olograf, înainte de rubrica cu semnătura persoanelor în cauză şi fără a le aduce la cunoştinţă, că bolnavii şi-ar fi exprimat acordul prealabil pentru implantarea unui dispozitiv extras din cadavre şi/sau efectuarea de modificări ulterioare pe foaia de observaţie clinică generală (prin utilizarea de corectoare, rescriere şi/sau adăugiri), referitoare la implanturi de dispozitive extrase de la pacienţi decedaţi.
Din probatoriu a rezultat şi faptul că aparţinătorilor persoanelor decedate de la care erau extrase dispozitivele nu li se cerea consimţământul prealabil în acest sens şi totodată, pacienţii cărora le erau reimplantate acele dispozitive nu erau informaţi despre faptul că acestea sunt fie resterilizate şi reutilizate, fie provin de la pacienţi decedaţi.
Cu privire la consimţământul informat al pacientului, procurorul a mai reţinut în rechizitoriu faptul că inculpatul nu a respectat acest drept legal şi nu a informat pacienţii cu privire la procedură, natura şi tipul aparatului, dacă este nou sau resterilizat şi nici asupra consecinţelor procedurii de implantare, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Semnătura pacientului era luată formal, dar în marea majoritate a cazurilor nici nu le era cerut consimţământul.
În ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită reţinută în dispozitivul rechizitoriului pentru Dan Tesloianu, a rezultat că, în calitate de medic primar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Clinicii de cardiologie de la spitalul din Iaşi, în data de 28.11.2022, cu ocazia exercitării atribuţiilor de serviciu materializate prin acordarea de consultaţii de specialitate unei paciente aflate în scaun cu rotile, a primit de la aceasta, în cabinetul său din spital, o bancnotă de 100 de lei, bani care nu i se cuveneau (cu titlu de mită), pentru activităţile prestate.
În cauză, procurorul de caz a propus menţinerea măsurilor asigurătorii dispuse, respectiv menţinerea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând celor doi inculpaţi.
Rechizitoriul a fost transmis Tribunalului Iaşi, instanţă competentă să judece cauza în fond.
Editor : A.P.