După ce prima nominalizare a președintelui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, Eugen Tomac, a renunțat înainte să existe un vot în Parlament, de la Palatul Cotroceni a avut loc, imediat, o nouă desemnare: Adrian Vestea. Nominalizarea lui Vestea a fost făcută, însă, fără consultarea partidelor parlamentare, astfel că în spațiul public s-a ridicat problema dacă președintele a încălcat sau nu Constituția. Digi24.ro a consultat doi foști judecători ai Curții Constituționale, Augustin Zegrean și Tudorel Toader, pe care i-a întrebat dacă președintele trebuia să organizeze din nou consultări.
Articolul 103, primul alineat, din Constituție, prevede următoarele:
- Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Duminică dimineață, prim-ministrul desemnat, Eugen Tomac, și-a depus mandatul, iar președintele Nicușor Dan a anunțat imediat că noua propunere de prim-ministru este Adrian Veștea.
Eugen Tomac a fost nominalizat de președinte în urma unor consultări susținute cu partidele parlamentare la Palatul Cotroceni, în luna mai.
Adrian Vestea, în schimb, a fost nominalizat fără să mai existe o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni.
În acest context, întrebarea ridicată de Digi24.ro ține de consultarea partidelor, respectiv: trebuia Nicușor Dan, conform Constituției, să cheme încă o dată partidele la consultări?
Trebuia Nicușor Dan să consulte partidele?
Cei doi foști judecători ai Curții Constituționale a României consultați de Digi24.ro, Augustin Zegrean și Tudorel Toader, au păreri diferite.
Augustin Zegrean a subliniat că partidele și-au formulat un punct de vedere în timpul consultărilor declanșate de președinte imediat după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură.
„Nu s-a consultat destul? De o lună se tot consultă cu partidele. Nu poate fi luată în considerare (ideea că președintele Nicușor Dan a încălcat Constituția – n.r.), în niciun caz, numai dacă suntem cârcotași”, a transmis Augustin Zegrean.
La polul opus, Tudorel Toader a explicat că fiecare rundă de consultări se finalizează cu o desemnare a unui candidat pentru funcția de prim-ministru.
„Dacă prima desemnare s-a consumat, că și-a depus mandatul sau că a fost respins, urmează un nou ciclu în desemnarea candidatului la funcția de premier”, a subliniat Tudorel Toader, făcând trimitere la Articolul 103 din Constituție.
Ar putea duce această mișcare la suspendarea președintelui?
Ambii foști judecători constituționali sunt de părere că această mișcare a președintelui ar putea fi atacată. Pe de-o parte, nominalizarea lui Adrian Vestea ar putea fi atacată la Curtea Constituțională.
„Dar ar însemna lungirea stării de incertitudine, de guvern interimar, iar noi declarăm că vrem să avem cât mai repede un Guvern cu competențe depline”, a menționat Tudorel Toader.
Pe de altă parte, această mișcare ar putea fi folosită drept pretext pentru declanșarea procedurii de suspendare a președintelui.
„Deși nu este nicio problemă, asta nu înseamnă că nu ar putea să înceapă să discute despre suspendarea președintelui, dar Curtea sigur nu va da un aviz favorabil într-o astfel de situație”, a subliniat Augustin Zegrean.
„Motive pentru declanșarea procedurii pot fi găsite, nenumărate. Poate fi un pretext. Problema este că revocarea președintelui presupune o procedură greoaie, cu proiect de lege, Curtea Constituțională, cu referendum, cu validare. Noi avem o Constituție destul de stabilă”, a fost și concluzia lui Tudorel Toader.