Premierul desemnat Eugen Tomac a elaborat, împreuna cu echipa de miniștri un proiect al programului de guvernare. Această formă ar mai putea suferi modificări până la depunerea sa în parlament.
Iată câteva dintre liniile directoare ale programului
Reforma administrativ-teritorială este văzută prioritate zero
„România este singura țară din UE care nu a realizat o reformă administrativ-teritorială la standarde europene. Reașezarea structurii teritoriale (regiuni funcționale cu personalitate juridică, praguri minime de viabilitate pentru unitățile administrativ-teritoriale, redistribuire de competențe și resurse fiscale) este condiția necesară pentru orice reformă sectorială durabilă – administrație, sănătate, educație, fonduri europene, dezvoltare locală.”
Economie și mediul de afaceri
„România a încheiat 2025 cu un PIB de 374 miliarde euro și o creștere reală de doar 0,7% – cea mai slabă din regiune – iar INS a confirmat recesiunea tehnică (două trimestre consecutive de scădere, T4 2025: -1,9%). Inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026 – locul 1 în UE la scumpirea alimentelor – cursul a atins maximul istoric de 5,2180 lei/euro, iar randamentul titlurilor de stat la 10 ani (7,38%) este dublu față de Grecia și Bulgaria. Mediul de afaceri a absorbit în 2025-2026 cel mai sever șoc fiscal post-aderare; încrederea se reconstruiește prin predictibilitate, nu prin noi rotații de taxe”.
Măsuri:
1. Scoring fiscal pozitiv pentru contribuabili
2. Precompletarea Declarației Unice – extindere. Se continuă pilotul început în 2026 și se extinde la toate categoriile PFA, cu impact direct asupra unui milion de plătitori. Ținta asumată este precompletarea pentru toate categoriile de PFA până la declarația aferentă anului fiscal 2027, cu rată de corecție sub 5%.
3. Audit extern + rating A-E pentru companii de stat cu pierderi peste 2 ani
4. Oprirea salariilor 13-14 și a bonusurilor nejustificate în companii deținute 100% de stat
5. Consultare instituționalizată permanentă cu mediul de afaceri
6. Prelungirea termenului TVA 9% pentru apartamentele contractate
7. Creșterea deductibilității contribuției la Pilon 3
8. Turism. Mărirea bugetului de promovare multianual a României ca destinație turistică, de la minimum 10 milioane de euro pe an în primii 3 ani şi 20 de milioane începând cu anul 4, pentru a putea susține campanii de promovare multianuale pe piețele țintă cu publicarea indicatorilor de rezultat.
9. Îmbunătățirea cadrului legal pentru IMM-uri
• fără taxe la constituire și procedură simplificată de înregistrare;
• înregistrare exclusiv on-line;
• impozit 0 pe venit;
• cifra de afaceri de maximum 20.000 de euro;
• posibilitatea ţinerii contabilităţii în partidă simplă;
• depunerea unui singur document la ANAF;
• la împlinirea vârstei de 18 ani de către asociatul unic sau unul dintre asociaţi/administrator, SRL de Exerciţiu devine SRL sau se radiază.
Reforme structurale: Se listează pachete minoritare, se închid companiile de stat cu pierderi cronice și se aplică o lichidare «inteligentă» cu valorificarea activelor. Cadrul OUG 109 + Pachetul II se operaționalizează deplin.
Finanțe publice
Măsuri pe trmen scurt:
1. Centru național de răspuns pentru fiscalitate
Asistență contribuabili la nivelul MF, cu termene standard și răspunsuri publice – se reduce incertitudinea pentru mediul de afaceri. Răspunsurile devin opozabile administrației (regim de soluție fiscală anticipată simplificată), cu termen standard de 30 de zile; raport public anual privind întrebările frecvente și timpii de răspuns.
2. SAF-T + e-Factura B2C – extindere și consolidare
3. e-Sigiliu generalizat pentru tranzitul de mărfuri
Se generalizează în 18 luni, cu raportare semestrială publică a randamentului (valoarea mărfurilor sigilate, diferențele de taxe recuperate).
4. Combaterea evaziunii pe sectoare prioritare
5. Bodycam și teste de integritate pentru antifraudă și vameși
6. Trasabilitate financiară pentru tranzacții online
Reforme structurale
1. Reorganizarea piramidală a ANAF
Se centralizează analiza de risc și controlul fiscal la nivel central/regional și se renunță la modelul silozurilor actuale. Este un jalon PNRR vechi, finalizat doar parțial.
2. Unitate centrală de prognoză bugetară + Consiliul Fiscal consolidat
3. Cadru de bugetare pe obiective
Se corelează alocările bugetare cu rezultate cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie. Este o reformă silenţioasă, dar transformativă. Se derulează un pilot pe 2-3 ministere de linie începând cu primul buget elaborat de noul guvern; extinderea este graduală, cu evaluare publică anuală a pilotului.
Energie
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Hormuz înfățișează vulnerabilitatea piețelor globale de energie. Prețul barilului de petrol (Brent) a crescut la 118 USD/baril în luna aprilie 2026, înainte de a se stabiliza în jurul a 95-100 USD/baril, iar piața globală a țițeiului continuă să fie volatilă pe măsură ce negocierile pentru încheierea conflictului se desfășoară. România înregistrează unele dintre cele mai ridicate prețuri medii la energie electrică din UE pe piața spot (108 EUR/MWh în 2025) și printre cele mai ridicate pentru consumatorii casnici (289 EUR/MWh) și industrie (228 EUR/MWh) în S2 2025. Acest lucru accentuează sărăcia energetică, erodează competitivitatea industriei și alimentează inflația.
Măsuri
1. Prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie: Menținerea prețului carburanților la pompă într-un interval suportabil prin continuarea și ajustarea schemei de sprijin în funcție de evoluția cotației petrolului, în cazul în care este necesar. Menținerea legislației în vigoare de protejare a consumatorilor casnici de gaze naturale până în martie 2027 și evaluarea acesteia în primul trimestru al anului 2027, când va fi disponibilă producția din zăcământul Neptun Deep.
2. Creșterea capacității de producție și stocare a energiei pentru asigurarea securității energetice:
3. Valorificarea prosumatorilor
4. Investiții în transportul și distribuția de energie electrică și gaze naturale – coloana vertebrală a sistemului energetic
5. Revizuirea Legii consumatorului vulnerabil
6. Dezvoltarea Registrului Național al Consumatorilor Vulnerabili
7. Ghișee energetice pentru cetățeni
Reforme structurale
1. Dezvoltarea reactoarelor 3+4 Cernavodă + retehnologizare U1
2. Valorificarea Neptun Deep
3. Reforma redevențelor și creșterea capacității ANRMPSG
4. Coridorul Vertical și rolul de hub regional al României
5. Energie eoliană offshore în Marea Neagră
Transformare digitală
Măsuri pe trmen scurt
1. Identitate electronică pentru toți românii
România nu are încă o soluție de identitate electronică folosită ca single sign-on. S-au dezvoltat în paralel două soluții – ROeID și identitatea electronică asociată cărții electronice de identitate – dar doar 10,09% dintre români foloseau eID în uz personal în 2025, în scădere față de 10,98% în 2023, iar pentru servicii publice doar 4,67% (Eurostat). 57% dintre români nu au un eID, iar 19% nu știu de existența lui.
2. Single Digital Gateway
Se operaționalizează portalul unic, în conformitate cu obligațiile europene, pentru acces integrat la toate serviciile și procedurile administrației publice, organizat pe evenimente de viață.
3. Arhitectura de guvernanță digitală
Circa 4 din 5 români consideră digitalizarea benefică, dar aproximativ 87% evaluează digitalizarea la stat drept un proces lent (AtlasIntel, martie 2026). Sincopa dintre consensul digital național și realitățile instituționale vine din inexistența unei organigrame clare a rolurilor și responsabilităților în guvernanța sectorului digital.
4. Reforma ADR, plasarea la Centrul Guvernului și desemnarea GCIO
5. Restructurarea Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației (CERB)
Reforme structurale
1. Capacitate instituțională în domeniul inteligenței artificiale
2. Guvernanță publică bazată pe date
3. „Infrastructura invizibilă de încredere”:
cloud guvernamental, infrastructură digitală, interoperabilitate
Infrastructură și transporturi
Direcție: finalizare coridoare strategice rutiere și feroviare, restructurare TAROM și CFR, mobilitate militară conformă cu obligațiile NATO.
Măsuri pe termen scurt
1. Finalizarea A7 Ploiești-Pașcani și a sectoarelor finale montane pe A1
2. Variante de ocolire pentru localități supraaglomerate
3. Liberalizarea transportului județean
4. Biroul Unic pentru Înmatricularea Autovehiculelor (RAR)
5. Subvenții pe număr de călători reali
6. Spații de servicii pe autostrăzi – concesionare accelerată
7. Accelerarea A0/Centura București pentru inaugurare în 3-6 luni
Reforme structurale
1. Magistrale feroviare strategice + CF de mare viteză București-Cluj-Budapesta
2. Material rulant – 100+ trenuri electrice, locomotive, vagoane
3. Metroul Bucureștiului – M6 Otopeni, M4 Progresu, M5 Pantelimon + extensii
4. Salvarea jaloanelor PNRR până la 31 august 2026
5. Adoptarea de urgență a BVC pentru companiile MTI
6. Obiective de rețea cuantificate 2028
7. Consolidarea Carpatica Feroviar după falimentul CFR Marfă
8. Reforma instituțională a executării: capacitate, documentații, prioritizare
Educație și cercetare
Direcție: protecția funcției școlii ca instrument de reducere a inegalităților, finanțare la nivel european pentru educație și cercetare, reforma curriculară pentru competențe cheie.
Măsuri pe termen scurt
1. Profesia didactică: salarizare, formare, merit: Reforma carierei didactice și predictibilitate pentru profesori: salarii decente (corelate cu cele din sănătate); angajarea să se facă pornind de la un venit echivalent cu salariul mediu net. Selecție și promovare pe criterii meritocratice; program național de pregatire initiale si continua pentru cadrele didactice centrat pe valori si pe o educație reflexivă (cu elemente de psihopedagogie, etică și gândire critică).
2. Reducerea abandonului și a analfabetismului functional
3. Depolitizare și management de calitate
4. Universități relevante, digitale și internaționale
5. Cercetare cu finanțare predictibilă
Reforme structurale
1. Țintă 15% din bugetul de stat pentru Educație până în 2030
Este vorba despre un angajament istoric niciodată respectat; se propune o reformă bugetară structurală cu efect compus pe deceniu.
2. 1% din PIB pentru Cercetare publică până în 2030
România are cea mai joasă cotă UE cu privire la finantarea cercetarii, creşterea finanţării fiind o condiție obligatorie pentru competitivitatea în cercetare, dezvoltare și inovație.
(știre în curs de actualizare)
Proiectul programului poate fi consultat AICI: Program-de-guvernare_Eugen-Tomac-V2-13.06.2026 (1)
Editor : Sebastian Eduard