Incidentul în care o dronă de război a lovit un bloc din Galați, rănind două persoane, reprezintă un moment fără precedent în România postbelică, susține sociologul Remus Ștefureac, într-un interviu pentru emisiunea „În fața ta”: „Este poate cel mai grav eveniment militar din România după Al Doilea Război Mondial”. Acesta avertizează că autoritățile trebuie să învețe să gestioneze comunicarea în primele ore ale unor astfel de crize, pentru a limita efectele dezinformării și panica în rândul populației. Emisiunea „În fața ta” poate fi urmărită sâmbătă, de la ora 14.00, pe Digi 24.
Sociologul Remus Ștefureac este de părere că incidentul provocat de drona care a lovit blocul aflat în Galați reprezintă unul dintre cele mai grave evenimente de securitate petrecute în România în ultimele decenii.
„Aș spune că acest eveniment este poate cel mai grav eveniment militar care s-a întâmplat în România după Al Doilea Război Mondial, dintr-un motiv simplu: este pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial când un obiect militar, o dronă de război produsă și lansată de către un alt stat, a aterizat pe o clădire civilă, rănind niște oameni. Nu s-a mai întâmplat așa ceva în România după Al Doilea Război Mondial. Deci gravitatea incidentului este foarte mare”, a declarat acesta.
Potrivit sociologului, impactul incidentului nu s-a văzut doar la nivelul opiniei publice, ci și în modul în care informația a circulat în spațiul online în primele ore după producerea evenimentului.
Ștefureac spune că a analizat reacțiile din mediul digital cu ajutorul unei platforme românești de monitorizare media și a constatat că informațiile oficiale au reprezentat doar o parte din conținutul care a ajuns la public.
În primele 24 de ore am scanat reacția și modul în care au fost distribuite articolele și postările pe acest subiect. Ce am putut constata este că 38% din totalul știrilor inițiale reprezentau informație oficială. Restul au fost narațiuni alternative, preluări de la alți actori, dezinformări și foarte puține știri neutre, a explicat sociologul.
Acesta susține că datele reprezintă un semnal de alarmă pentru instituțiile statului, care trebuie să fie mult mai active în comunicarea publică atunci când apar situații de criză.
„Aceste statistici reprezintă o lecție foarte importantă (…). Noi nu ne-am mai confruntat cu astfel de situații și este firesc să învățăm. Este firesc ca și instituțiile să învețe cum să stăpânească câmpul comunicării în primele ore ale producerii unui astfel de incident”, a spus Ștefureac.
În opinia sa, intervalul imediat următor producerii unui incident este esențial pentru combaterea panicii și a informațiilor false.
În momentul în care populația devine activă, este esențial să nu lași niciun moment de pauză, să informezi la fiecare oră, să nu existe goluri de comunicare. Sursele de informații oficiale, dacă sunt transmise cu o frecvență decentă, pot ajuta la calmarea situației și la evitarea acumulării panicii, a explicat sociologul.
El avertizează că lipsa informațiilor oficiale poate fi exploatată rapid de rețelele care propagă dezinformare.
„În absența acestora, pe fondul activării rapide a surselor care dezinformează sau a celor care își iau informațiile din surse alternative ori din surse rezidente la Moscova, evident că sentimentul de panică poate crește”, a afirmat acesta.
Remus Ștefureac a vorbit și despre vulnerabilitatea diferitelor categorii de vârstă în fața manipulării online. Contrar percepției generale, spune el, tinerii par să identifice mai ușor conținutul fals decât persoanele în vârstă.
„Am constatat că rezistența la dezinformare în rândul tinerilor era mai mare. Chiar dacă tinerii sunt foarte expuși la rețelele sociale, capacitatea lor de a detecta minciuna, propaganda sau neadevărul este ceva mai ridicată decât a vârstnicilor”, a declarat sociologul.
Potrivit acestuia, categoria cea mai expusă riscului de manipulare este reprezentată de persoanele de peste 60 de ani, care folosesc intensiv platformele sociale.
Citește și:
Editor : C.A.