Comisia Europeană a aprobat modificarea angajamentelor asumate de Transgaz într-un caz antitrust, astfel încât Ucraina să poată avea acces la capacități de export prin infrastructura de transport a gazelor din România. Dumitru Chisăliță, expert în energie, a explicat pentru Digi24.ro că măsura nu înseamnă că România va trimite gaze proprii către Ucraina, ci că vor fi utilizate mai eficient conductele existente pentru tranzitul gazelor din regiune.
Comisia Europeană a anunțat aprobarea modificării angajamentelor asumate de Transgaz în martie 2020, în cadrul unei investigații antitrust privind accesul la infrastructura de transport a gazelor naturale din România.
Potrivit Executivului european, modificarea permite operatorului român să ofere și Ucrainei acces la capacități de export de gaze, nu doar statelor membre ale Uniunii Europene din regiune, așa cum prevedea forma inițială a angajamentelor.
În luna mai 2026, Transgaz a solicitat Comisiei Europene permisiunea de a oferi capacități concurente în două puncte de interconectare aflate pe aceeași conductă: unul între România și Bulgaria și altul între România și Ucraina.
Capacitățile concurente reprezintă volume din rețeaua de transport care nu pot fi alocate integral într-un punct fără reducerea totală sau parțială a capacității disponibile într-un alt punct al infrastructurii. Acestea sunt scoase la licitație și alocate în funcție de cererea de pe piață.
Cum au fost construite conductele de tranzit prin România
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat pentru Digi24.ro că infrastructura de tranzit a gazelor prin România a fost construită începând cu anii 1970 pentru transportul gazelor rusești către state din sud-estul Europei.
„De-a lungul istoriei, prin România au fost dezvoltate trei conducte de tranzit. Toate plecau de la Isaccea și mergeau până la Negru Vodă. Una era dedicată Bulgariei și încă două dedicate Greciei, Macedoniei și Turciei. Aceste conducte au fost construite începând cu 1970 și ultima a fost finalizată în 2003. Conductele erau bazate pe contracte exclusiviste, adică erau făcute cu dedicație și nimeni altcineva nu putea să tranziteze gaze prin ele”, a explicat expertul.
Potrivit acestuia, sistemul funcționa exclusiv pentru transportul gazelor rusești către statele din regiune, iar conductele erau rezervate beneficiarilor stabiliți prin contractele inițiale.
„Tranzit 1 era dedicat exclusiv Bulgariei. Tranzit 2 si Tranzit 3 mergeau către Turcia, Grecia și Macedonia. Gazele plecau din Ucraina, traversau România și ajungeau în aceste state. Nimeni altcineva nu putea utiliza conductele”, a spus Chisăliță.
Obligațiile asumate după aderarea României la UE
Expertul a transmis că situația a început să se schimbe după aderarea României la Uniunea Europeană, când autoritățile române au fost obligate să permită accesul terților la infrastructura de transport.
„România a fost obligată să creeze acel sistem de acces la terțe părți pentru oricare dintre sistemele de transport gaze pe care le deținea. S-au acordat derogări, acestea au fost prelungite, încălcate, iar prelungite. Practic, începând cu 2016 expira ultima derogare în care România trebuia să deschidă absolut toate conductele pentru ca oricine să poată să tranziteze gaze naturale, bineînțeles cu obligația plății tarifelor”, a declarat expertul.
Potrivit acestuia, unul dintre motivele pentru care accesul a fost întârziat a ținut și de veniturile importante generate de vechile contracte: „Tariful era plătit pe capacitate. Asta însemna că indiferent dacă se tranzitau sau nu gaze, România încasa bani. Și erau sume importante. Din acest motiv, sub diverse explicații tehnice, flux bidirecțional, revizii sau alte argumente, conductele nu au fost deschise imediat către terțe părți”.
Investigația antitrust și schimbarea sistemului
În 2017, Comisia Europeană a deschis o investigație antitrust împotriva Transgaz, după o sesizare făcută de o companie din România.
„Comisia Europeană a deschis această investigație antitrust. Din câte știu eu, s-a ajuns la niște negocieri. Nu s-a soluționat neapărat printr-o decizie împotriva Transgazului sau a României, dar începând cu 2019 și efectiv din 2020 conductele au fost deschise”, a spus expertul.
Acesta amintește că o schimbare importantă a fost produsă și de decizia Rusiei de a muta livrările de gaze către Turcia prin Turkish Stream.
„În ianuarie 2020, Rusia a luat hotărârea să mute livrările de gaze către Turcia prin Turkish Stream. Practic, a dispărut acea folosire cu dedicație a conductelor pentru gazele rusești. Ulterior s-au făcut lucrări și s-a creat inclusiv flux bidirecțional dinspre Bulgaria către Ucraina”, a explicat Chisăliță.
„Ucraina tranzitează deja gaze prin România”
Expertul spune că decizia Comisiei Europene nu schimbă radical situația existentă, deoarece Ucraina utilizează deja infrastructura din România pentru tranzitul gazelor.
„Practic, Europa își dă acordul să se deschidă și către alte țări direct către Ucraina. Lucrul acesta deja se întâmpla. Ucraina își tranzitează și în momentul de față gaze prin România, în general gaze achiziționate fie din zona Azerbaidjanului, fie prin terminalele LNG din Grecia și care tranzitează deja România”, a declarat expertul.
Chisăliță a subliniat că Transgaz nu exportă gaze proprii și că infrastructura românească este utilizată pentru transport.
„Transgaz este un taxi. Ia niște gaze dintr-un punct și le duce în alt punct. Transgaz nu are gaze, nu deține gaze pentru export. Este foarte important de înțeles că acest acord nu înseamnă că gazele pleacă din România. Vorbim în principal despre gaze care tranzitează România”, a spus acesta.
Măsura aprobată de Comisia Europeană, spune expertul, nu presupune construirea unor conducte noi: „Nu se construiesc conducte noi pentru Ucraina sau pentru alte state. Sunt folosite mai eficient conductele care există deja în România, iar acest lucru ar trebui să fie benefic pentru România”.
Potrivit acestuia, utilizarea mai intensă a infrastructurii existente ar putea avea efecte pozitive pentru piața românească.
„Mai mult gaz tranzitat înseamnă că operatorul își acoperă mai repede costurile. Acoperindu-și mai repede costurile, poate să reducă tarifele. Mai mult gaz tranzitat înseamnă scăderea tarifelor și, în final, scăderea prețurilor. În mod normal, aceasta ar trebui să fie o veste bună pentru România”, a explicat expertul.
Comisia Europeană a precizat că angajamentele modificate ale Transgaz vor rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026.
Editor : A.D.